n România disputele dintre proprietari privind gardurile au generat de multe ori conflicte juridice și chiar accidente grave; legea stabilește că înălțimea maximă admisă pentru un gard comun nu poate depăși 2 metri, cu excepțiile prevăzute de reglementările de urbanism.
Contextul conflictelor de vecinătate
Problemele legate de delimitarea proprietăților au fost întotdeauna o sursă de tensiune pentru locuitorii români. În multe cazuri, neînțelegerile privind amplasarea sau înălțimea gardului au ajuns în fața instanței, iar unele dispute au avut consecințe serioase, inclusiv spitalizări.
Disputa se intensifică în special când gardul este construit pe terenul vecinului sau când unul dintre proprietari refuză să participe la costurile de construcție. Alte situații au generat acuzații de „spionaj” din cauza înălțimii insuficiente a gardului, care ar permite vizualizarea terenului învecinat.
Rolul esențial al gardului
Instalarea unui gard între două proprietăți are ca scop principal prevenirea accesului neautorizat și protejarea împotriva exploatării ilegale a terenului. Un gard bine amplasat contribuie la evitarea controverselor și la menținerea unui climat de încredere între vecini.
Când părțile nu reușesc să ajungă la un acord, recurg la instanță; în astfel de proceduri se constată adesea suprapuneri de teren, complicând soluționarea litigiului.
Conform legislației, nu există o obligație generală de a înconjura fiecare proprietate cu un gard; dreptul de a împrejmui o proprietate este recunoscut ca un drept, nu ca o datorie.
Limita maximă de înălțime a gardului divisor
Reglementările de urbanism din diverse zone ale țării pot permite sau interzice ridicarea unui gard peste o anumită înălțime. În absența unor prevederi specifice, legea prevede că gardurile nu trebuie să depășească 2 metri, inclusiv creasta, cu excepția cazurilor în care reglementările locale prevăd condiții speciale.
În lipsa unor dispoziții legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiurilor locale, înălțimea gardului comun este stabilită de comun acord între părți, fără a depăși pragul de 2 metri.
Citat din Codul Civil
„Astfel, înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Astfel, un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, arată Art. 662 alin. 2 Cod Civil‑(2).
Cine are obligația de a construi gardul
Același articol din Codul Civil stipulează că gardul dintre proprietăți trebuie să fie ridicat în mod obligatoriu de ambii vecini.
Fiecare dintre proprietari poate solicita ca vecinul să contribuie la realizarea gardului de hotar, iar refuzul de a respecta această obligație poate conduce la intervenția instanței.