Peste 200 de orașe și municipii din România nu mai îndeplinesc pragul minim de locuitori prevăzut de lege pentru a-și menține rangul, arată o analiză a Ministerului Dezvoltării, prezentată de ministrul Cseke Attila la Sebeș. Potrivit datelor de la ultimul recensământ, 57 de municipii și 146 de orașe se află sub limitele demografice actuale, situație care ar putea duce la o reclasificare a localităților sau la modificarea legislației în vigoare.
Analiza, descrisă de ministru drept una „strict profesională”, arată că 57 dintre cele 103 municipii din țară nu ating pragul de 40.000 de locuitori, în timp ce 146 din totalul de 216 orașe se situează sub limita de 10.000 de locuitori.
„Uitându-ne pe aceste criterii şi pe datele din Recensământul populaţiei, pentru că principalul criteriu se referă la populaţie, putem să vedem următorul lucru: din 103 municipii, 57 nu respectă acest criteriu, care astăzi este de 40.000 de locuitori pentru un municipiu. La oraşe, din 216, 146 de oraşe nu respectă acest criteriu demografic care este de 10.000 de locuitori”, a detaliat ministrul Dezvoltării.
În același timp, studiul evidențiază și situații inverse, în care comunele s-au dezvoltat semnificativ. Astfel, 45 de comune au depășit 10.000 de locuitori și ar putea fi reclasificate ca orașe. Două dintre acestea, Florești (Cluj) și Chiajna (Ilfov), au chiar peste 40.000 de locuitori, îndeplinind criteriul pentru a deveni municipii. De asemenea, orașele Bragadiru, Voluntari și Popești-Leordeni ar putea fi ridicate la rang de municipiu.
Cadrul legal actual este stabilit de Legea 351/2001. Inițial, pragurile demografice erau de 25.000 de locuitori pentru municipii și 5.000 pentru orașe. Acestea au fost majorate în 2007 la 40.000, respectiv 10.000 de locuitori, valori care sunt în vigoare și astăzi. Cseke Attila a subliniat că, dacă la momentul modificării legii doar 26 de localități nu îndeplineau noile criterii, astăzi numărul acestora a ajuns la 205.
În opinia ministrului, pragurile actuale nu mai corespund realităților demografice din România, marcate de o scădere a populației. „Este evident că ceea ce era o perspectivă la începutul anilor 2000, în 2025 e o altă perspectivă, chiar dacă avem şi exemple în care oraşe au crescut ca număr de populaţie, dar nu este o tendinţă majoritară”, a menționat acesta.
Oficialul a sugerat că pragurile ar trebui „reconsiderate” pentru a reflecta mai fidel evoluția populației. „Dacă ne uităm la criteriul din 2001, unde am avut 25.000 la municipii şi 5.000 la oraşe, chiar dacă poate nu atât de mult, va trebui, după părerea noastră, să mai reconsiderăm criteriile care sunt destul de înalte astăzi cu 40.000 şi cu 10.000”, a concluzionat Cseke Attila.
Analiza efectuată până acum s-a concentrat doar pe criteriul demografic, urmând să fie evaluate și alte aspecte, precum infrastructura, serviciile publice și dezvoltarea economică. Raportul final va fi prezentat coaliției de guvernare, care va decide dacă se impune o reclasificare a localităților sau o modificare a legii.
„Această analiză a fost făcută, analiza va continua, pentru că nu este singurul criteriu pentru determinarea rangului unei localităţi, şi când o să finalizăm analiza şi pe celelalte criterii vom veni în coaliţie să vedem în urma acestei analize care este decizia şi care este modalitatea de abordare a acestei problematici”, a precizat ministrul.