România se confruntă cu o răcire accentuată, care prefigurează o iarnă aspră, cu geruri severe și ninsori abundente, avertizează specialiștii. Un record termic negativ de –9,7 grade Celsius a fost deja înregistrat la Miercurea Ciuc pe 21 octombrie, iar drumurile montane Transfăgărășan și Transalpina au fost închise cu trei săptămâni mai devreme decât de obicei. Fenomenul este cauzat de slăbirea vortexului polar, care permite maselor de aer arctic să pătrundă spre sud.
Vremea rece care a pus stăpânire pe țară de la sfârșitul lunii septembrie a adus valori mult sub media perioadei. „În mod normal, ar trebui să avem temperaturi pozitive, între 8 și 12 grade în zonele de câmpie și litoral. Dar un front rece a traversat țara și a adus valori mult sub media perioadei”, a explicat Mihai Timu, meteorolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Cauza principală a acestei răciri este slăbirea vortexului polar, un curent de aer care menține aerul rece deasupra Polului Nord. Când acesta își încetinește mișcarea, aerul arctic se scurge spre latitudinile temperate. „În astfel de condiții, pot apărea temperaturi nocturne sub –15, chiar –20 de grade, precum și episoade de viscol puternic”, avertizează climatologul Iulian Holobâcă.
Conform prognozelor actualizate ale platformei internaționale AccuWeather, primii fulgi de zăpadă sunt așteptați în București în jurul datei de 22 decembrie, când temperaturile maxime nu vor depăși 2°C, iar minimele vor coborî la –5°C. Noi episoade de ninsoare sunt posibile și pe 23 și 27 decembrie, ceea ce crește șansele ca bucureștenii să aibă un Crăciun alb.
Deși România se confruntă cu un episod de frig, datele recente confirmă tendința de încălzire accelerată, extremele meteorologice fiind o consecință a schimbărilor climatice. Potrivit raportului „Starea Climei – România 2025”, prezentat la Climate Change Summit 2025, temperatura medie anuală a crescut cu 3,01°C față de perioada 1971–2000. Anul 2024 a fost al doilea cel mai călduros din istoria măsurătorilor, cu un record de 49 de zile de caniculă și 63 de zile cu valuri de căldură.
„Impactul schimbărilor climatice este resimțit mai ales în mediul urban. 50% din suprafața orașelor mari din România este expusă unui risc mare de stres termic”, a afirmat Sorin Cheval, cercetător ANM și coautor al raportului. Acesta a subliniat că Bucureștiul ocupă locul trei în Europa în privința riscului de mortalitate asociat valurilor de căldură, după Istanbul și Atena.
Raportul ANM mai arată că România traversează cea mai gravă secetă din ultimele decenii, cu un deficit de precipitații de peste 50 mm în vara anului 2024. În județul Dolj, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost compromise, iar peste 600 de localități au fost nevoite să introducă restricții la consumul de apă. Paradoxal, verile secetoase sunt urmate de toamne cu ploi torențiale de scurtă durată, care provoacă inundații locale, o altă dovadă a instabilității climatice.
La nivel global, un raport coordonat de Tim Lenton, profesor la Universitatea din Exeter, avertizează că planeta se apropie de multiple puncte de cotitură climatice, cu efecte ireversibile. Printre acestea se numără dispariția coralilor tropicali, colapsul pădurii amazoniene, modificarea circulației Atlanticului (AMOC) și dezghețarea permafrostului, care ar elibera cantități uriașe de gaze cu efect de seră.
„Ne apropiem de praguri care pot transforma fundamental lumea în care trăim. Dacă nu acționăm acum, consecințele vor fi devastatoare pentru oameni și natură”, a avertizat Lenton.
Totuși, același specialist menționează și existența unor semne de speranță. „Am asistat la o accelerare globală în tranziția energetică – creșterea utilizării energiei solare și a mașinilor electrice este un exemplu clar. Trebuie însă să atingem cât mai repede puncte de cotitură pozitive”, a subliniat Tim Lenton.