De la 1 ianuarie 2027, pensiile ar putea crește cu 7,7 procente, dacă Guvernul decide să aplice formula legală de indexare. Anunțul vine de la ministrul Muncii, Florin Manole, care a promis pensionarilor că măsura va fi propusă oficial după analiza ultimelor date privind inflația și alți indicatori economici.
Calculul procentului de 7,7 procente se bazează pe metodologia legală stabilită prin legi anterioare, dar aplicarea ei rămâne condiționată de existența resurselor bugetare și de aprobarea finală a Guvernului. Ministrul Manole a declarat că până să prezinte propunerea către Ministerul Finanțelor și premier, vor fi studiate cu atenție toți indicatorii care formează baza acestui calcul. Sursa de finanțare și capacitatea bugetului să suporte creșterea sunt întrebări care nu au răspuns sigur în acest moment.
Contextul acestei anunțuri e determinat de inflația care a erodat constant puterea de cumpărare a pensionarilor. În cei doi ani anteriori, sistemul public a întors spatele ajustărilor de pensii sub pretextul consolidării bugetare. Acum, după ce prețurile au urcat semnificativ la alimente, utilități și servicii medicale, presiunea asupra clasei politice ca să fac ceva s-a intensificat. Pensionarii au devenit o categorie vocală și sensibilă pentru electorat, iar promisiuni neîndeplinite ar putea avea consecințe asupra viitorului politic.
Ce înseamnă concret creșterea de 7,7 procente
Pentru un pensionar care primește 2.000 de lei lunar, o majorare de 7,7 procente înseamnă aproximativ 154 de lei în plus. Pentru cei cu pensie de 3.000 de lei, creșterea ar fi în jur de 231 de lei. Sume aparent mici în ochii unui angajat tânăr, dar substanțiale pentru un vârstnic care trebuie să și țină socoteala pentru medicamente, factură și mâncare. Diferența dintre a avea sau nu acei bani poate determina dacă o zi anume va mânca pui sau doar fiertură de carne.
Formula de indexare nu e invenție noastră, ci parte a legislației existente care stabilește cum se calculează majorarea anuală. De obicei, procentul se determină prin media creșterii salariului mediu brut și a ratei de inflație dintr-o perioadă definită. În situațiile în care inflația depășește creșterea salariilor, pensiile primesc o ajustare pentru a nu rămâne prea mult în urmă. Acest mecanism a funcționat timp de ani, până când Guvernele au decis să suspende aplicarea lui în 2025 și 2026, invocând lipsa fondurilor.
Bani pentru a doua tranșă de ajutor
Ministrul Muncii a abordat și o a doua temă cu aceeași ocazie: voucherele pentru pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei, acordate din fragedă publica. Conform declarațiilor sale, nu există riscul ca aceasta tranșă de sprijin să fie blocată din lipsă de finanțare. Sumele vor fi cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de categoria de venit, și ar trebui să ajungă la beneficiari în luna decembrie a acestui an.
Măsura asta apare ca o mică pansă pe răni mai adânci. Voucherele nu sunt o soluție pe termen lung, ci o plasture administrativ pentru a calma nemulțumirea din mijlocul pensionarilor care duc o viață la limita sărăciei. Totuși, pentru o familie de pensionari care și mănâncă bani de zile mari, 300 de lei sau chiar 500 de lei pot conta atât cât pentru altcineva ar conta o bonă de 50 de euro.
Declarația ministrului Manole marchează un cotitură față de atitudinea din ultimii ani. El spune clar că „după doi ani pentru pensionari nu se mai poate suporta povara inflaţiei”, o frază care recunoaște erodul pe care inflația l-a provocat acestei categorii. Înainte să ajungă decizia la Guvern, vor fi analizate încă o dată cifrele, o procedură obișnuită care îi dă calcule și negociatoare timp să se miște. Niciun Guvern nu va anuța o creștere de cheltuieli publice fără a calcula cum se va acoperi din venit sau din alte posturi.
Riscul real e că, deși ministrul promite, decizia finală va veni de la nivelul politic superior, unde considerentele bugetare și presiunile asupra finanțelor publice le-ar putea împinge pe demnitari să adopte iarăși o derogare de la lege. Asta s-ar fi întâmplat deja de două ori, iar cărțile nu se sfărâmă în seara asta. Dar existența unei propuneri formale creează o situație politică diferită: dacă Guvernul respinge indexarea, poartă responsabilitatea unui refuz deliberat, iar asta lasă țintă electorală pentru opoziție.
Calendarul următor și perspectiva din urmă
Până la sfârșitul acestui an, ministrul și colegii lui vor prezenta propunerea pe care o vor negocia cu Ministerul Finanțelor. Decizia se va lua cândva înainte de 31 decembrie, pentru ca bani să fie gata de 1 ianuarie 2027. Aceasta e fereastră mică pentru birocratism și politică, dar la fel de strâmtă și bună. Dacă se întâmplă, majorarea va intra în vigoare în ziua de Anul Nou. Dacă nu, pensionarii vor ști că promisiunea le-a fost făcută doar pentru a-și câștiga voturi.
Verdictul real va fi asupra Guvernului, care trebuie să aleagă între legea care există și realitatea unui buget pe cărări greieri. Pentru pensionarii români, care au muncit decenii și acum se apără de preț și boală, asta nu e abstract. E concret. E pâinea de pe masă, vitaminele pe care și le pot permite, și încrederea că statul pe care i-au slujit nu i-a uitat del tot. 1 ianuarie 2027 va fi data în care se va vedea dacă promisiunile ministrului devin realitate sau rămân doar cuvinte frumoase spuse în toamna electorală.