Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pentru a cincea oară consecutiv, să amâne pronunțarea asupra sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Noul termen stabilit este 18 februarie 2026, potrivit informațiilor oficiale transmise de instituție.
Reforma pensiilor speciale, din nou blocată la CCR
Dosarul privind modificarea legislației în materia pensiilor de serviciu ale magistraților rămâne în analiză, după ce judecătorii constituționali au decis amânarea deliberării pentru studierea documentelor suplimentare depuse recent la dosar. Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, scorul fiind 8 la 1.
În comunicatul transmis, CCR arată că decizia are la bază solicitarea de întrerupere a deliberărilor pentru analizarea actelor depuse la data de 10 februarie 2026 de către autorul sesizării. Amânarea a fost dispusă în temeiul prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Posibil impact financiar: peste 230 de milioane de euro din fonduri europene
Contextul acestei noi amânări este unul sensibil. Premierul Ilie Bolojan a transmis anterior o scrisoare către CCR, în care a atras atenția că întârzierea adoptării reformei ar putea pune în pericol aproximativ 230 de milioane de euro din fonduri europene, aferente unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit unor surse citate în spațiul public, în ședința recentă a Curții nu ar fi fost discutat conținutul acestei scrisori. Oficial, CCR nu a oferit detalii suplimentare pe această temă.
Toți judecătorii, prezenți la ședință
Ședința a început la ora 10:00 și s-a încheiat după aproximativ 50 de minute. Toți cei nouă judecători ai Curții au fost prezenți, inclusiv judecătorul Gheorghe Stan, despre care apăruseră informații că se află în concediu paternal. Regulamentul CCR prevede că, în lipsa tuturor judecătorilor care au participat la dezbateri, pronunțarea poate fi amânată.
Ce prevede proiectul privind pensiile magistraților
Noul proiect de lege adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Inițiativa a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Reprezentanții sistemului judiciar au susținut că pensia de serviciu ar trebui să rămână la un nivel apropiat de ultimul salariu, invocând standardele privind independența justiției.
Argumentele ÎCCJ: sesizare și posibila trimitere la CJUE
Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat constituționalitatea noii legi și a solicitat Curții Constituționale să ia în considerare inclusiv sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Potrivit poziției exprimate de ÎCCJ, modificările propuse ar putea afecta stabilitatea financiară a magistraților și ar crea un regim juridic diferențiat față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu.
Instanța supremă a argumentat că legea ar putea contraveni unor decizii anterioare ale CCR, precum și jurisprudenței CJUE și CEDO în materia garantării independenței sistemului judiciar. De asemenea, magistrații au susținut că expunerea de motive a proiectului nu ar conține o fundamentare detaliată a impactului bugetar.
Contextul anterior: patru amânări și un proiect declarat neconstituțional
Aceasta este a cincea amânare în dosarul privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților. În ședința din 16 ianuarie, judecătorii constituționali au decis amânarea pentru analizarea unor documente suplimentare, inclusiv o expertiză contabilă depusă de ÎCCJ.
Anterior, două ședințe nu au avut loc din lipsă de cvorum. Primul proiect al reformei a fost declarat neconstituțional în octombrie, CCR motivând atunci că nu a fost solicitat avizul CSM în termenul legal, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
Declarații din zona guvernamentală
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a criticat public întârzierile, afirmând că tergiversarea procesului este problematică din perspectiva angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. El a precizat însă că declarațiile sunt făcute în nume personal, iar instituțional proiectul ar fi fost discutat și agreat cu reprezentanții europeni.
Următorul termen: 18 februarie
Curtea Constituțională urmează să reia analiza pe 18 februarie 2026. Până atunci, rămâne de văzut dacă judecătorii vor menține calendarul stabilit sau dacă dosarul privind reforma pensiilor magistraților va cunoaște o nouă amânare, într-un context juridic și financiar cu implicații importante pentru România.