Șeful Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, a declarat că legislația românească privind deșeurile conține „zone gri” care permit abuzuri grave, inclusiv comercializarea ilegală a unor cantități uriașe de deșeuri de către persoane fizice.
„În ultimii trei ani, am schimbat puţin paradigma de abordare în cadrul Găzii Naţionale de Mediu, şi anume, dacă până acum trei ani, Garda de Mediu se limita în a-şi desfăş
ura activitatea şi a-şi raporta propria activitate, astăzi folosim controalele pe care le desfăşurăm ca să acumulăm un volum foarte mare de informaţii, ca să valorificăm analize de risc, pentru a identifica cauzele legislative, premise legislative, care permit aceste vulnerabilităţi, şi ulterior să facem propuneri de modificare”, a declarat şeful Gărzii Naţionale de Mediu, la TVR INFO, conform news.ro.
Lacune legislative la bunuri second-hand și cantități deșeuri
El a dat ca exemplu propunerea privind bunurile second hand, unde avem o zonă gri, legislativă, sau propunerea privind limitarea cantităţilor de deşeuri pe care o persoană fizică le poate comercializa, pentru că şi acolo există o zonă gri, legislativă.
„Dacă o persoană juridică are o procedură clară, o persoană fizică are un buletin şi poate să vândă orice. Vă dau un caz concret, în 2024 o persoană fizică a vândut 4000 de tone de deşeuri. Evident că nu le putea genera şi le deţinea în mod ilegal. De ce? Pentru că, din 2022, este interzisă autorizarea persoanelor fizice pentru colectarea deşeurilor”, a precizat el.
România, departe de țintele UE privind reciclarea
Andrei Corlan a mai spus că a propus îmbunătăţia legislaţiei prin stimularea economiei circulare.
„Noi avem nişte ţinte de reciclare, asumate în faţa Uniunii Europene, sunt stabilite prin directive şi suntem departe de acele ţinte. În contextul în care noi vorbim practic cotidian despre economie circulară, nu cred că este zi ca undeva să nu se folosească acest termen, suntem semnatari şi membri ai Pactului Verde European, încă din 2019, care în esenţă vorbeşte despre deschiderea unor orizonturi noi, industriale şi economice”, a menţionat şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Spațiile precum casa scării, holurile, subsolul sau uscătoria sunt comune tuturor locatarilor. Din acest motiv, depozitarea obiectelor personale în aceste zone ori blocarea căilor de acces fără aprobarea asociației este considerată ilegală.
Ce obligații au președintele și administratorul blocului
Administratorul și președintele au obligația să constate situațiile problematice și să le aducă în atenția comitetului executiv sau a adunării generale.
„Fiecare proprietar din condominiu poate folosi, în condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal, cât și părțile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalți proprietari și fără a schimba destinația clădirii”, potrivit Articolului 38 din Legea nr. 196/2018, scrie click.ro.
Pentru a evita conflictele, sancțiunile contravenționale sau chiar procesele în instanță, proprietarii sunt sfătuiți să nu profite de toleranța vecinilor.
Pe lângă respectarea orelor de liniște și plata cheltuielilor de întreținere, aceștia trebuie să țină cont și de impactul modificărilor pe care le plănuiesc în propria locuință, astfel încât să nu provoace nemulțumiri în rândul comunității.