O alunecare de teren produsă marți, 3 martie 2026, în zona minieră Rubaya din provincia Kivu de Nord, a provocat un bilanț cutremurător: peste 200 de morți, între care aproximativ 70 de minori, potrivit autorităților care au anunțat tragedia o zi mai târziu. Evenimentul a zguduit comunitățile miniere din estul Republicii Democrate Congo și a readus în prim-plan riscurile majore ale exploatării artizanale în regiuni instabile.
Ploile torențiale care au lovit Kivu de Nord în ultimele zile au declanșat prăbușirea versanților din perimetrul Rubaya, un areal cunoscut pentru zăcămintele sale de coltan – minereu din care se obține tantal, metal esențial pentru condensatoare folosite în telefoane mobile, laptopuri, echipamente aerospațiale și turbine cu gaz. Topografia abruptă și activitatea desfășurată frecvent în galerii slab consolidate au amplificat efectele dezastrului.
Controlul M23 îngreunează salvarea
Perimetrul minier Rubaya se află, din 2024, sub controlul grupării rebele Mișcarea 23 Martie (M23), fapt care complică accesul echipelor de intervenție și coordonarea operațiunilor de căutare. Reprezentanți din alianța AFC/M23 au precizat că situl afectat figurează printre cele unde continuarea exploatării a fost descurajată până la securizarea zonei și implementarea măsurilor de protecție pentru lucrători.
„Incidentul a fost cauzat de ploile abundente din ultimele zile”, a explicat oficialul, subliniind dificultatea deplasării echipelor în contextul controlului rebelilor asupra sitului.
Rubaya furnizează aproximativ 15% din producția mondială de coltan, iar tantalul obținut este apreciat pentru rezistența la temperaturi ridicate, ceea ce îl face indispensabil în industriile de vârf. Importanța economică a zonei este dublată de miza geopolitică, întrucât controlul asupra fluxurilor de minerale critice influențează lanțuri globale de aprovizionare.
Recent, autoritățile congoleze au inclus Rubaya pe o listă scurtă de active considerate apte pentru cooperare cu Statele Unite în baza unui acord privind comerțul cu minerale, semn că statul caută modalități de a integra siturile strategice în parteneriate internaționale, cu condiția respectării standardelor de securitate.
Istoric recent de accidente mortale
Dezastrul din 3 martie survine la scurt timp după alte prăbușiri din ianuarie 2026, petrecute tot în zona Rubaya, când cel puțin 200 de mineri și-au pierdut viața. Conform estimărilor locale, numărul real al victimelor ar fi putut depăși 400, fără a include persoanele dispărute, ceea ce indică vulnerabilități cronice ale extracției în perimetre slab reglementate.
Pe fondul acestor incidente, voci din administrație și din organizațiile internaționale solicită implementarea urgentă de măsuri de siguranță și monitorizare strictă a siturilor miniere din Kivu de Nord. Sunt vizate, între altele, stabilizarea versanților, delimitarea zonelor cu risc și profesionalizarea activităților în galeriile artizanale.
Între timp, accesul în perimetrul afectat rămâne dificil, iar autoritățile din teren încearcă să-și coordoneze intervențiile cu actorii care controlează zona; în paralel, exploatarea este descurajată până la instalarea unor măsuri de protecție și securizare a traseelor de salvare.
