Senatul României a validat un proiect de lege prin care statul își achită datoria istorică față de Statele Unite, rezultată dintr-un împrumut contractat la începutul anilor ’90 pentru importul de bumbac fibră. Inițiativa aparține Guvernului și are ca obiect stingerea unor obligații rămase dintr-un credit garantat de autoritățile americane, într-o perioadă în care economia românească traversa tranziția post‑comunistă.
Ce a decis Senatul și cum s-a votat
Camera superioară a Parlamentului a aprobat proiectul cu un scor net favorabil: 103 voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” și 6 abțineri. În această etapă, Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților urmează să se pronunțe în calitate de for decizional.
Executivul motivează urgența măsurii prin necesitatea onorării angajamentelor internaționale și evitarea acumulării de penalități. În plan diplomatic și economic, susținerea proiectului este prezentată drept o garanție pentru continuitatea relațiilor cu partenerii americani.
Originea datoriei și suma rămasă de plătit
Împrumutul datează din 1992 și a fost acordat României pe o durată de 30 de ani, în baza Legii publice americane nr. 480/1992. Mecanismul a fost derulat prin Departamentul Agriculturii al SUA și Commodity Credit Corporation (CCC), fondurile fiind destinate achiziției de materii prime pentru industria textilă autohtonă.
La momentul respectiv, operațiunile au fost gestionate prin mai mulți operatori economici selectați. Ulterior, o parte dintre aceste societăți au dispărut de pe piață prin faliment sau radiere, ceea ce a îngreunat recuperarea banilor. Printre entitățile radiate rămase cu restanțe se numără SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL.
Documentul aprobat în Senat statuează că statul român își asumă integral datoria rămasă. Suma principală de plată este de 6.793.115,54 dolari, reprezentând obligațiile restante calculate la 30 iunie 2025. La această valoare se vor adăuga penalitățile până la stingerea totală, precum și costurile aferente transferurilor bancare.
Finanțarea va fi asigurată din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului alocat pentru 2026, potrivit prevederilor proiectului legislativ.
Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, a apreciat la finalul anului 2025 că achitarea obligațiilor reprezintă un semnal pentru piață și pentru partenerii externi:
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional”.
Adoptarea la Senat marchează avansarea unei datorii vechi de peste trei decenii către faza finală de clarificare. Următorul pas instituțional este votul din Camera Deputaților, care va stabili cadrul pentru efectuarea plății în condițiile prevăzute de lege și din fondurile deja programate pentru anul bugetar 2026.