Scena politică de la București se pregătește pentru o reașezare a reprezentării României în câteva formate interparlamentare externe. Două propuneri oficiale se află pe masa Legislativului: Victor Ponta și Ionuț Moșteanu. Documentele au fost înaintate pentru dezbatere într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu termen indicat pentru 10 martie 2026.
PSD mizează pe Victor Ponta pentru cooperarea la Marea Neagră
Partidul Social Democrat îl propune pe Victor Ponta — fost prim-ministru și în prezent deputat PSD — pentru Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN). Conform demersului depus, acesta ar urma să preia locul deținut până acum de deputatul PSD Adrian Bara.
Mișcarea este prezentată drept una cu greutate strategică, în ideea că experiența executivă și profilul public al lui Ponta pot întări prezența României într-un cadru regional în care se abordează teme economice, comerciale și de dezvoltare. În formatul APCEMN activează în jur de 70 de parlamentari din statele membre, ceea ce oferă o platformă consistentă pentru inițiative cu impact în zona extinsă a Mării Negre.
Într-un asemenea context, trimiterea unei figuri politice bine cunoscute poate crește vizibilitatea proiectelor susținute de București și poate accelera dialogul pe dosare-cheie precum infrastructura, energia sau cooperarea transfrontalieră.
USR îl înaintează pe Ionuț Moșteanu la Adunarea Parlamentară a NATO
La rândul său, USR îl propune pe Ionuț Moșteanu pentru Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. Politicianul a părăsit portofoliul de la Apărare în noiembrie 2025, în urma unei controverse legate de studiile sale, iar partidul îl susține acum pentru o poziție într-un for interparlamentar considerat esențial pe dimensiunea de securitate și apărare.
Adunarea Parlamentară a NATO reunește reprezentanți ai statelor aliate și funcționează ca spațiu de lucru legislativ pe teme de securitate regională, apărare, politică externă și cooperare strategică. Pentru România, participarea rămâne relevantă prin prisma angajamentului euro-atlantic și a coordonării periodice pe subiecte sensibile ce țin de descurajare, reziliență și sprijin pentru parteneri.
Pașii procedurali: propunerile care îi vizează pe Victor Ponta și Ionuț Moșteanu au fost depuse la Birourile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. Acestea urmează să fie introduse pe ordinea de zi a ședinței comune, iar decizia finală se ia prin votul plenului reunit, după ce grupurile parlamentare își prezintă punctele de vedere.
De ce contează: în plan intern, asemenea desemnări reflectă raporturile de forțe și eforturile partidelor de a-și întări influența în diplomația parlamentară. În exterior, configurația delegațiilor poate influența modul în care România își promovează prioritățile — de la cooperare economică, infrastructură și energie în regiunea Mării Negre până la contribuții articulate la dezbaterile aliate despre securitate și apărare.
Atât în cadrul APCEMN, cât și în Adunarea Parlamentară a NATO, delegațiile funcționează în formule politice plurale, colaborează la rapoarte tematice, lucrează pe proiecte de rezoluții, participă la misiuni și la sesiuni plenare recurente. Atribuțiile membrilor includ susținerea pozițiilor naționale, interacțiunea cu omologi din alte parlamente și promovarea de inițiative menite să producă efecte concrete în regiune.