Nicușor Dan a ieșit cu primele declarații după reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de miercuri, 11 martie 2026. Șeful statului a prezentat pe scurt temele discutate și măsurile avute în vedere, insistând că pachetele analizate sunt de natură defensivă și că obiectivul rămâne protejarea cetățenilor și a intereselor României.
Conferința de presă a urmat întâlnirii în care s-a trecut în revistă situația de securitate generată de conflictul din Orientul Mijlociu, efectele economice asociate și solicitarea Statelor Unite privind o dislocare temporară de capabilități pe teritoriul românesc. Președintele a punctat că discuțiile au inclus atât evaluări militare și diplomatice, cât și scenarii economice pe termen scurt, mediu și lung.
Temele anunțate după ședință
Potrivit explicațiilor oferite de președinte, prima parte a reuniunii a vizat analiza militară a evoluțiilor din regiune, cu informări din partea instituțiilor responsabile. A doua componentă a ținut de asistența pentru românii aflați în zona afectată: până în prezent, aproximativ 5.700 de persoane au revenit în țară, iar în jur de 3.700 au fost sprijinite direct de autorități. Demersurile rămân în derulare, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Pe dimensiunea economică, CSAT a discutat despre posibila creștere a prețurilor internaționale la petrol și despre modul în care aceste fluctuații pot fi atenuate intern. Administrația a amintit că, începând cu 1 aprilie, Guvernul aplică deja o schemă de plafonare a tarifelor la gaze, cu scopul de a limita impactul asupra populației și companiilor, în funcție de scenariile avute în vedere.
Un punct distinct pe agendă l-a constituit solicitarea SUA pentru dislocarea temporară în România a unor capabilități de sprijin: avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, în corelare cu infrastructuri existente precum sistemul de la Deveselu. Administrația prezidențială subliniază caracterul strict defensiv al acestor capabilități și faptul că nu sunt înzestrate cu armament.
Implementarea pachetului este condiționată de procedurile interne: dacă Parlamentul își dă acordul în ședința anunțată pentru 11 martie 2026, colaborarea va continua în baza parteneriatului strategic România–SUA, în linie cu demersurile similare ale altor state aliate în această perioadă.
Nicușor Dan a transmis public un mesaj de calm:
„Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare.”
Reacții și pași instituționali
Încă din debutul zilei, Ministerul Afacerilor Externe a indicat direcțiile de lucru ale ședinței. Ministrul Oana Țoiu a precizat că se evaluează impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere și se analizează, totodată, dislocarea temporară a unor capabilități militare pe teritoriul național.
„Astăzi avem ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta situația de securitate din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România. Punctele pe ordinea de zi sunt evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.
Au existat și reacții politice pe marginea cadrului juridic și operațional al cooperării cu Statele Unite. Fostul președinte Traian Băsescu a invocat prevederi deja existente privind accesul la infrastructura militară din România și a comentat contextul regional.
„Trump îşi caută aliaţi. Băgat singur în capcana cu petrol a războiului cu Iranul, Donald Trump a constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 şi-a retras demonstrative, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu iar la Munchen, prin trompeta Vance a umilit pur şi simplu Romania. Azi se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Kogălniceanu. Foarte bine, avem un “ACORD DE ACCES” semnat la Bucureşti la 6 Decembrie 2005 şi intrat în vigoare la 21 Iunie 2006. În baza acestui acord Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Şi asta nu pentru că Trump are nevoie ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie. Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid, fără tergiversări, amânări şi ezitări. Afaceristul Trump însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu, costă”.
Procedural, lucrările CSAT au început la ora 10:00, la Palatul Cotroceni, iar ulterior documentele rezultate urmau să fie transmise către Birourile Permanente. Comisiile pentru apărare ale Parlamentului au pe agendă emiterea avizelor și a raportului, înaintea unei ședințe de plen reunit programate tot pe 11 martie 2026.
În plan tehnic, partea americană a indicat interes pentru avioane de transport și realimentare care să opereze de pe teritoriul României, ca sprijin pentru misiuni din Orientul Mijlociu. Solicitarea a fost formulată inițial în august 2025, iar discuțiile s-au reactivat pe fondul escaladării situației din regiune. Evoluțiile rămân în monitorizarea instituțiilor abilitate, cu accent pe siguranța cetățenilor și pe coordonarea cu aliații.