Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a folosit momentul comemorării campaniei aeriene din 1999 pentru a afirma că valul de tensiuni care zguduie astăzi scena internațională își are rădăcina în 24 martie 1999. În fața publicului, liderul de la Belgrad a susținut că acel episod a deschis o eră în care normele și principiile dreptului internațional au fost împinse în plan secund.
Avertismente, relația cu NATO și capacitățile de apărare
În același discurs, Vucic a transmis un semnal de alarmă cu privire la riscul apariției unui nou război pe continent. El a sugerat că Albania, Croația și Kosovo ar putea acționa în coordonare împotriva Serbiei, pe fondul unei declarații trilaterale de cooperare în domeniul apărării – afirmație formulată fără prezentarea unor dovezi concrete.
Deși critic la adresa intervențiilor din trecut, șeful statului afirmă că Belgradul menține o relație funcțională cu Alianța Nord-Atlantică, sprijinită de politica sa de neutralitate militară. În paralel, Serbia spune că își consolidează instrumentele de descurajare: printre achiziții sunt menționate rachete hipersonice aer-sol de proveniență chineză, cu o rază de acțiune de până la 400 km, parte a unui efort mai larg de modernizare a armatei.
În evaluarea lui Vucic, un eventual moment vulnerabil pentru Serbia ar putea apărea în scenarii marcate de escaladarea confruntării dintre Rusia și state europene sau de declanșarea unui conflict extins în Orientul Mijlociu, ceea ce ar amplifica presiunile regionale.
Evenimentul la care a vorbit președintele a fost dedicat victimelor bombardamentelor din 1999, perioadă în care Serbia făcea parte din Republica Federală Iugoslavia. După 27 de ani, rănile simbolice ale acelei campanii rămân prezente în discursul politic al Belgradului și în modul în care autoritățile își definesc prioritățile de securitate.
Vucic leagă conflictele actuale de bombardamentele NATO din 1999
Vorbind la un eveniment de comemorare a victimelor, Vucic a reluat ideea că intervenția împotriva Republicii Federale Iugoslavia a schimbat arhitectura de securitate europeană și globală. El a spus că, din acel moment, „ordinea” a fost de prea multe ori impusă prin forță.
„Astăzi putem spune că vedem lucrurile mult mai clar acum şi că nu mai există niciun dubiu şi că totul este limpede ca cristalul. Toate războaiele care au loc în lume, toată violenţa de astăzi şi anularea principiilor nu au început ieri – ele au început pe 24 martie 1999. Şi dacă cineva se întreabă astăzi de ce este încălcat dreptul internaţional, singurul răspuns corect şi adevărat este: din cauza permisiunii care a fost emisă pentru asta pe 24 martie 1999”.
Campania aeriană din primăvara acelui an a fost desfășurată de 19 state membre NATO și s-a întins pe aproape 11 săptămâni. Conform datelor oficiale, au murit 1.002 militari ai armatei iugoslave și aproximativ 2.500 de civili, iar în jur de 10.000 de persoane au fost rănite. Pentru Belgrad, aceste cifre rămân reperul unui cost uman și material extrem de ridicat.
„De ce este impusă ordinea prin forţă şi bombe? De ce sunt ucise oficialităţi şi civili, de ce sunt distruse infrastructuri şi oraşe întregi, de ce este executat public orice tip de umanitate şi empatie? Există un singur răspuns: din cauza lui 24 martie 1999”.
Potrivit președintelui sârb, data menționată marchează un punct de cotitură în relațiile internaționale, un prag după care regulile au fost interpretate mai lax, iar precedentul creat ar explica, în ochii săi, numeroasele conflicte din prezent.