Alertă MApN: 21 de drone rusești au fost îndreptate către România, în noaptea de 16 spre 17 martie 2026, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Niciuna nu a pătruns în spațiul aerian național.
ALERTĂ: Noaptea de 16/17 martie 2026 a adus un val de 21 de drone către frontiera românească. Episodul s-a petrecut în contextul atacurilor rusești asupra zonelor ucrainene din vecinătate.
Marți, 17 martie 2026, ministrul Apărării a precizat că autoritățile au urmărit traiectoriile aparatelor fără pilot, iar evaluările operaționale au fost comunicate rapid structurilor responsabile. În teren, au existat efecte colaterale ale luptelor din proximitate: fragmente de dronă au fost identificate la Plauru (Tulcea), fapt ce a determinat decolarea a două avioane F-16 pentru verificări suplimentare ale situației aeriene.
MApN a subliniat că niciuna dintre drone nu a intrat în spațiul aerian al României, iar observațiile radar și patrulele aeriene au vizat exclusiv protejarea populației și a infrastructurii.
Ce anunță MApN despre atacurile cu drone
Radu Miruță a explicat că, în asemenea episoade, particularitățile de relief pot afecta acuratețea urmăririi țintelor la joasă înălțime, iar regulile de angajare sunt calibrate pentru a evita riscurile asupra comunităților. Cu alte cuvinte, nu fiecare țintă se poate neutraliza în orice împrejurare: siguranța civililor primează.
„Situaţia de la Plauru de noaptea trecută nu a presupus o incursiune în spaţiul aerian românesc. Azi noapte au venit 21 de drone înspre România, nu au intrat în România. Se întâmplă uneori să mai intre într-o porţiune foarte îngustă.
Nu tot timpul putem să prindem pe radare aceste situaţii. E o chestiune de relief, e o chestiune şi de zona în care se poate angaja o dronă, că nu poţi să dai o dronă jos dacă asta presupune explozia deasupra a două-trei case. Armata Română analizează toate aceste scenarii”
Potrivit ministrului, dispozitivul de supraveghere aeriană rămâne activ, cu proceduri standardizate pentru alertarea și sprijinul autorităților locale, acolo unde apar resturi sau efecte ale conflictului din apropiere.
Poziția României față de amenințările Iranului
România dispune de capabilități defensive considerate adecvate pentru a descuraja scenarii balistice. În acest cadru se înscrie și Scutul de la Deveselu, element-cheie al arhitecturii de apărare, precum și cooperarea cu partenerul american. Orice consolidare a prezenței SUA sau a înzestrării Armatei Române este văzută ca un multiplicator de securitate.
„Declaraţiile explicite menţionate ieri făceau referire la situaţia politică şi juridică, deci nu la situaţia militară. Eu vă spun că suntem foarte responsabili. S-au analizat toate variantele deciziei de săptămâna trecută din Parlamentul României, de pe teritoriul naţional trupele SUA nu vor pleca încărcate cu bombe, cu diverse alte componente explozibile.
Acela este şi motivul, printre altele, pentru care este şi Scutul de la Deveselu de ani buni în România. România are o capacitate de apărare care descurajează la un nivel suficient de mare. Orice astfel de măsură de creştere a prezenţei americanilor în România, de înzestrare a Armatei Române nu face decât să ne crească capacitatea. Eram siguri şi până la votul de săptămâna trecută. După votul de săptămâna trecută, suntem mai siguri decât eram atunci.”
În același timp, Teheranul a transmis avertismente României în plan politic și juridic, cerând statelor să nu se implice în conflict. Mesajul oficial a vizat explicit folosirea bazelor militare de pe teritoriul românesc de către Statele Unite.
„Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”
Declarațiile ministrului au fost oferite jurnaliștilor la Parlament, pe fondul evaluărilor desfășurate după noaptea de 16–17 martie 2026 și al dezbaterilor parlamentare din săptămâna precedentă.