O femeie diagnosticată cu cancer colorectal în stadiul IV a povestit, la un eveniment dedicat screeningului, că a trecut cu vederea luni la rând un semnal clar al bolii: alternanța constipație–diaree. Convinsă că sunt efecte ale stresului și ale alimentației, a amânat vizita la medic. Colonoscopia i-a schimbat cursul vieții. Specialiștii subliniază că screeningul de rutină de la 45 de ani poate preveni cancerul sau îl poate depista timpuriu.
Esențialul, pe scurt
Semnale ignorate adesea: tranzit neregulat (constipație alternând cu diaree), apariția de sânge sau mucus în scaun, crampe, balonare, oboseală fără explicație, scădere în greutate, anemie. Faptul că simptomele vin și pleacă nu înseamnă că sunt banale.
Când să faci investigații: dacă nu ai risc crescut, programează prima colonoscopie de la 45 de ani, chiar dacă te simți bine. Dacă apar simptome persistente sau ai rude cu boala, discuția cu medicul trebuie făcută mai devreme.
De ce contează screeningul: în timpul colonoscopiei, polipii adenomatoși pot fi îndepărtați pe loc, înainte să se transforme în cancer. Cu cât depistarea e mai timpurie, cu atât tratamentele sunt mai eficiente.
Nu amâna: simptomele persistente nu pot fi etichetate drept „colon iritabil” fără investigații. O programare făcută la timp poate face diferența.
Mărturia care poate salva vieți
„În decembrie 2016 am fost diagnosticată cu cancer colorectal… am avut jumătate de an simptome, constipație alternată cu diaree, dar nu m-am gândit că poate fi atât de grav. Am dat vina pe alimentație și pe viața stresată, am zis că poate e colon iritabil. Într-o zi mi-a fost extrem de rău, un medic mi-a recomandat colonoscopia și atunci am depistat tumora… Cancerul a fost în stadiul 4”, a povestit pacienta, în cadrul unui eveniment despre screeningul cancerului de colon.
După diagnostic, femeia a trecut prin intervenții chirurgicale și ședințe de chimioterapie, inclusiv pentru metastaze hepatice. „În rest, viața mea decurge absolut normal, în afară de curele săptămânale de tratament”, a spus ea, menționând și un istoric familial (o mătușă cu cancer de colon) – un detaliu care, pentru mulți pacienți, ar trebui să cântărească în decizia de a începe mai devreme screeningul.
De ce ajungem târziu la medic: în stadiile inițiale, cancerul colorectal poate rămâne „tăcut”. Când apar manifestări, ele mimează frecvent tulburări funcționale ori „indigestii” trecătoare. Se adaugă autotratamentul, teama sau jena legate de colonoscopie – toate acestea împing consultul medical spre mai târziu.
Simptome care merită investigații: schimbări persistente ale tranzitului (constipație alternând cu diaree timp de săptămâni), sânge sau mucus în scaun, crampe ori dureri abdominale, balonare care nu cedează, senzația de golire incompletă după scaun, oboseală accentuată și respirație îngreunată ce pot indica anemie, uneori însoțite de scădere în greutate.
Ce poți face azi: dacă ai simptome din cele descrise sau ai împlinit 45 de ani, vorbește cu medicul despre pașii necesari pentru evaluare. În absența unui risc familial, colonoscopia la intervalele recomandate rămâne instrumentul-cheie pentru prevenție și depistare timpurie.