După patru luni de negocieri în Coaliție, Guvernul anunță o reformă a administrației publice orientată spre reducerea costurilor și o schimbare de paradigmă în modul de remunerare a personalului de la stat. Măsurile pornesc de la ideea că salariile de bază rămân neatinse, dar veniturile totale ale bugetarilor vor scădea prin eliminarea componentelor variabile și a unor beneficii.
Începând cu anul 2026, sporurile și primele vor fi suprimate în sectorul public, iar economiile suplimentare vor fi obținute, acolo unde se justifică, prin desființarea posturilor neacoperite de activitate. Ținta stabilită pentru administrația centrală este o reducere a cheltuielilor de 10%, fără a diminua grila salariilor de bază.
Ce se schimbă pentru bugetari din 2026
Executivul vorbește despre o eficientizare a aparatului de stat, cu accent pe responsabilitate și rezultate. În practică, partea variabilă a remunerației dispare, astfel că veniturile lunare ale celor din sistemul public vor reflecta, în principal, doar salariul de bază. Economiile vizate provin din tăierea beneficiilor suplimentare și din reorganizări acolo unde activitatea nu justifică schema de personal.
„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate, acesta este adevărul”
În plan local, autoritățile vor avea de ales între două căi: fie desființează 10% dintre posturile ocupate, fie reduc cu 10% cheltuielile de personal. Scopul declarat este reorientarea banilor publici către proiecte productive și reducerea risipei, indiferent de dimensiunea instituției.
Pentru aparatul central, plafonarea beneficiilor și calibrarea numărului de posturi vin la pachet cu o reevaluare a proceselor. Eficientizarea este termenul-cheie invocat de autorități, iar criteriile de performanță urmează să cântărească mai mult în dimensionarea structurilor.
Demnitarii și partidele, în aceeași logică de economii
Măsurile de austeritate anunțate vor fi resimțite și la nivelul demnitarilor. Pentru senatori și deputați, suma forfetară alocată cabinetelor parlamentare va scădea cu 10% din 2026: de la aproximativ 7.000 de euro pe lună la circa 6.300 de euro, ceea ce înseamnă o pierdere anuală de peste 8.000 de euro pentru fiecare parlamentar. La nivelul întregului Legislativ, unde sunt 465 de aleși, cheltuielile anuale pentru funcționarea cabinetelor se ridică la aproape 40 de milioane de euro; reducerea anunțată va aduce o economie în jur de 4 milioane de euro pe an.
Și finanțarea partidelor politice va fi ajustată în jos. Subvenția de la buget urmează să fie diminuată cu 10% începând cu 2026, ceea ce înseamnă coborârea sumei alocate de la 284 de milioane de lei la aproximativ 255 de milioane de lei.
„Consider că impozitele cetățenilor trebuie să plece în investiții și nu în salariile unor oameni care nu își justifică posturile, indiferent că e vorba de o Primărie mare sau una mică. Acolo unde pot fi reduse cheltuielile, de personal sau nu peste tot trebuie făcut acest lucru”
În teren, efectele pentru angajații la stat se vor vedea direct pe fluturașul de salariu: dispar primele ocazionale și o serie de sporuri, iar venitul lunar se va baza pe componenta fixă. Pentru instituții, presiunea va fi pe reorganizare și prioritizare de proiecte, astfel încât mai mulți bani publici să fie canalizați spre investiții și servicii concrete pentru cetățeni, în acord cu noile plafoane de cheltuieli.