Te trezești cu perna udă dimineața? Iată ce înseamnă și de ce se întâmplă acest lucru

Medicamente. Unele tratamente pot mări secreția de salivă (de exemplu, anumite antipsihotice sau medicamente cu acțiune colinergică). Dacă observi o legătură temporală între un tratament nou și „perna udă”, semnalează medicului prescriptor.

Tulburări neurologice. În boala Parkinson, după un AVC sau în alte afecțiuni neurologice, nu crește neapărat producția de salivă, ci scade controlul înghițirii, iar saliva rămâne în gură și se scurge în somn. Aceste situații sunt însă mult mai rare comparativ cu cauzele banale.

Ce poți face acasă și când e momentul să ceri ajutor

Alege o poziție prietenoasă cu respirația. Încearcă să dormi pe spate și să ridici ușor capul cu o pernă mai înaltă. O înălțare a tăbliei patului cu 10–15 cm poate fi utilă mai ales dacă ai reflux.

Desfundă nasul seara. Un duș cald înainte de culcare și irigarea nazală cu soluție salină pot reduce respirația pe gură. Dacă ai alergii, discută cu farmacistul despre opțiuni adecvate pentru tine și respectă indicațiile de pe prospect.

Îngrijește-ți gura și evită „declanșatorii”. Igiena orală riguroasă, controalele stomatologice periodice și evitarea alcoolului înainte de somn ajută. Pentru reflux, mănâncă cu 2–3 ore înainte de culcare și limitează mesele foarte grase sau picante seara.

Sfat rapid: dacă te trezești des cu gust acru sau arsuri în piept noaptea, ridică pe termen scurt capul patului și notează ce alimente de seară par să agraveze problema.

Semne de „tras semnalul de alarmă”. Programează-te la medic dacă apar: salivare abundentă apărută brusc, febră, durere accentuată în gât, miros neplăcut persistent al respirației, dificultăți de înghițire sau tuse în timpul mesei, slăbiciune facială ori somnolență diurnă severă cu sforăit.

Opțiuni medicale când măsurile de acasă nu ajută. Medicul poate recomanda evaluare ORL sau de somn, un dispozitiv intraoral pentru poziționarea mandibulei, terapie pentru înghițire, iar în situații selectate injecții cu toxină botulinică în glandele salivare sau medicamente care reduc secreția salivară (acestea au posibile efecte adverse — gură uscată, constipație — și se folosesc strict la indicație medicală). Dacă e confirmată apneea de somn, terapia CPAP poate îmbunătăți respirația nocturnă și reduce scurgerea de salivă.

Important: informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Dacă problema persistă sau te îngrijorează, cere o evaluare personalizată.