Tromboza înseamnă formarea unui cheag de sânge într-un vas, care poate bloca parțial sau complet circulația. Cel mai des este vorba despre tromboza venoasă profundă (TVP), apărută în venele profunde ale membrelor inferioare. Cheagul se poate deplasa către plămâni și provoca embolie pulmonară (EP), o urgență majoră. Există și tromboze arteriale (de exemplu, la nivelul arterelor coronare sau cerebrale), însă în acest material accentul cade pe TVP și EP, pentru că sunt frecvente și, adesea, prevenibile.
Simptome: când să te îngrijorezi
Tromboza venoasă profundă (TVP) poate trece neobservată la început. Când dă semne, cele mai frecvente sunt:
– Umflarea unui singur picior (gambă sau coapsă), uneori cu diferență netă față de celălalt membru.
– Durere sau tensiune în gambă, asemănătoare cu „o crampă” persistentă, care se agravează la mers sau la palpare.
– Căldură locală și roșeață ori modificarea culorii pielii (vineție/marmorată).
– Vene superficiale mai proeminente decât de obicei.
Embolia pulmonară (EP) apare când fragmente ale cheagului migrează în circulația pulmonară. Semne de alarmă:
Lipsă bruscă de aer sau respirație grea fără explicație evidentă.
– Durere toracică care se accentuează la inspirație.
– Puls rapid, amețeală sau leșin.
– Tuse cu sânge.
Atenție: simptomele pot varia sau lipsi. Dacă apar manifestări sugestive pentru EP, solicită asistență medicală de urgență fără întârziere.
Factori de risc și metode de prevenție
Tromboza nu apare „din senin”. De regulă, se adună mai mulți factori:
– Imobilizarea prelungită: spitalizare, ghips, zboruri/condus de durată, lucru preponderent la birou fără pauze de mișcare.
– Intervenții chirurgicale (mai ales ortopedice sau abdominale) și traumatisme.
– Sarcina și perioada de lăuzie.
– Contraceptive ori terapii hormonale care conțin estrogen.
– Fumatul, obezitatea, sedentarismul.
– Vârsta înaintată sau antecedente personale/familiale de tromboză.
– Afecțiuni oncologice și unele boli inflamatorii sau autoimune.
– Trombofilii ereditare (de ex., mutații care cresc tendința de coagulare).
Ce poți face pentru a reduce riscul:
– Mișcare regulată: ridică-te la fiecare 60–90 de minute în călătorii lungi; rulează gleznele, flexează-ți degetele, fă câțiva pași.
– Hidratare corespunzătoare; evită deshidratarea în zbor sau în timpul febrei.
– Greutate sănătoasă, alimentație echilibrată și renunțare la fumat.
– Ciorapi compresivi în situații cu risc (la indicația medicului).
– Profilaxie medicamentoasă (de exemplu, anticoagulante cu doză mică) când medicul o recomandă, mai ales după operații sau în anumite tratamente oncologice.
– Revizuirea contracepției sau a terapiei hormonale cu specialistul, dacă există factori suplimentari de risc.
Diagnostic și tratament
Dacă un medic suspectează TVP/EP, poate recomanda analize de laborator (inclusiv D-dimer) și investigații imagistice (de regulă, ecografie venoasă pentru TVP, respectiv angio-CT pentru EP). Tratamentul standard se bazează pe anticoagulante administrate câteva luni, uneori mai mult, în funcție de cauză și risc de recurență. În anumite situații grave, se iau în calcul tromboliza sau proceduri intervenționale; filtrul de venă cavă este rezervat cazurilor selectate.