Duminică, la Mogoșoaia, în timpul ședinței tehnice dinaintea partidei amicale cu Slovacia, selecționerul s-a prăbușit brusc. Două ambulanțe au intervenit, iar antrenorul a fost transportat la Spitalul Universitar de Urgență București pentru investigații. Potrivit informațiilor medicale, a fost vorba de o tulburare majoră de ritm cardiac, necesitând supraveghere și tratament de specialitate.
Cum își imaginează finalul pe teren
De-a lungul timpului, tehnicianul a mărturisit că nu se poate desprinde de gazon. Ideea a fost alimentată și de declarații rămase celebre ale lui Sir Alex Ferguson, pe care le-a citat ca reper. Pentru Lucescu, a sta departe de joc înseamnă a pierde contactul cu esența meseriei sale.
„Cei care am trăit o viață pe gazon suntem prea bătrâni să mai părăsim fotbalul. Degeaba zici că visezi să te retragi la un moment dat… Nu poți, pur și simplu. N-ai nevoie de liniște!”
„Aș vrea să mor pe teren. E cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla unui antrenor. Înseamnă că ai trecut prin absolut tot în viață acolo, în mijlocul luptei”.
Chiar dacă aceste cuvinte pot părea radicale, ele exprimă fidel felul în care antrenorul se raportează la meserie: intens, neîmpăcat cu ideea de pauză și conectat, clipă de clipă, la ceea ce se întâmplă între tușe. În contextul prezent, trăirea lui rămâne aceeași, doar că deciziile ținutei medicale prevalează.
Starea medicală și deciziile luate
Conform specialiștilor de la SUUB, selecționerul rămâne internat pentru monitorizare și intervenții menite să stabilizeze ritmul cardiac. În aceste condiții, nu va însoți echipa națională la meciul amical cu Slovacia, accentul căzând pe revenirea în siguranță.
„Pacientul a fost adus la Spitalul Universitar de Urgență București în urma unei tulburări majore de ritm cardiac, survenite în afara mediului spitalicesc. În prezent, pacientul se află sub îngrijirea echipelor medicale, fiind supus investigațiilor diagnostice și intervențiilor terapeutice necesare pentru stabilizarea ritmului cardiac. Pacientul va rămâne internat în Spitalul Universitar de Urgență București pentru monitorizare și tratament de specialitate”.
Episodul medical a venit pe fondul tensiunii acumulate în jurul echipei, după rezultatul negativ cu Turcia, rezultat despre care selecționerul a admis că l-a afectat. Pentru un antrenor care își asumă totul „în mijlocul luptei”, astfel de momente se transformă dincolo de tactic și schemă: devin încercări personale, uneori mai grele decât un meci decisiv.
Dincolo de diagnostic, rămâne felul său aparte de a privi meseria: o prelungire a vieții însăși. Gazonul e mai mult decât un teren; e spațiul în care a format caractere, a îndrumat generații și a trăit cu aceeași intensitate pe care o invocă în declarațiile sale. De aceea, ideea de a sta departe, fie și temporar, pare străină unuia dintre cei mai influenți tehnicieni români.
În prezent, echipa medicală își continuă planul de îngrijire, iar stafful naționalei își ajustează programul fără prezența selecționerului. Pentru susținători, rămâne așteptarea de vești bune și recitirea, cu altă greutate, a cuvintelor sale despre viața pe teren