Impozitul pe cifra de afaceri va fi eliminat începând cu 2027, potrivit anunțului făcut de premierul Ilie Bolojan. Până atunci, în 2026, sarcina fiscală este reduse, demers prezentat ca parte a unui pachet care urmărește o economie mai competitivă și mai previzibilă pentru mediul privat.
Șeful Guvernului a legat măsura de o strategie mai amplă de atragere a capitalului și de temperare a costurilor de producție pentru companii, astfel încât proiectele industriale să rămână în România. În același timp, executivul anunță și o ajustare a veniturilor pentru angajați, cu efect de la mijlocul anului.
„România are nevoie de investiții și stabilitate economică. De aceea, reducem impozitul pe cifra de afaceri anul acesta și îl eliminăm complet de anul viitor, pentru a susține companiile care țin economia în mișcare. În paralel, majorăm salariul minim cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie. Echilibru între creștere economică și câștiguri mai bune pentru români”.
Calendarul propus este clar: diminuare în 2026, eliminare din 2027. Premierul leagă această schimbare de nevoia de stabilitate fiscală, astfel încât companiile să poată decide investiții noi sau extinderi pe baze solide. Investițiile și capabilitatea de a rămâne competitive pe piețele internaționale sunt, astfel, reperele invocate pentru modificarea tratamentului aplicat veniturilor firmelor.
Ce înseamnă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri
Taxarea directă a cifrei de afaceri apasă în mod special firmele cu marje mici, unde orice punct procentual la venituri poate eroda semnificativ rezultatul net. Trecerea la o povară mai redusă în 2026 și eliminarea din 2027 creează spațiu pentru planuri de producție și investiții multianuale. Pentru antreprenori, mesajul transmis este unul de predictibilitate: costurile fiscale ar urma să scadă proporțional cu expansiunea vânzărilor, nu să crească automat odată cu rulajul.
Pe lanțurile industriale, în special în sectorul auto și în industriile conexe, un regim fiscal mai prietenos îmbunătățește calculele de cost la nivel de grup. În lipsa acestei ajustări, companiile-mamă pot compara rapid rentabilitatea dintre țări, iar deciziile privind alocarea comenzilor sau amplasarea unei linii de asamblare tind să favorizeze locațiile cu structură de taxe mai ușoară.
Miza pentru industriile mari: context Dacia și Ford
În discuțiile publice, premierul a subliniat că orice reducere a producției la jucători majori precum Dacia sau Ford lovește direct în exporturi și în veniturile bugetare. În acest cadru, presiunea fiscală pe venituri – inclusiv taxa de 1% – a fost semnalată de companii ca obstacol în competiția internă a grupurilor pentru obținerea de comenzi.
“Asta mă îngrijorează. Dacă veți întreba orice lider politic, care s-a întâlnit cu cei de la Dacia-Renault, cu cei de la Ford, care sunt două companii care țin exporturile noastre pe piață, nu cred că vor avea tupeul să nu recunoască. La fiecare întâlnire li s-a spus: dacă nu scoateți această taxă de 1% pe cifra de afaceri, avem probleme serioase în interiorul grupurilor noastre.
Am redus-o anul acesta, acest tip de decizii se ia cu un an-doi înainte. În momentul în care analizele de cost la o companie arată că producția într-o țară e mai scumpă decât în altă țară conducerea grupului va lua decizia să mute probabil unde e mai avantajos.
Nu suntem singuri în lume asta. Inclusiv în interiorul grupurilor care au companii în România este o competiție pentru a prinde comenzi. Pentru a fabrica un anumit model într-o țară sau alta și deci această măsură pe care am luat-o cred că va îndrepta lucrurile și ne va face mai atractivi pentru marile investiții”.
Mesajul transmite că scăderea presiunii fiscale este gândită pentru a păstra și a aduce comenzi, nu pentru a oferi un avantaj punctual. Un cadru fiscal mai ușor poate influența pozitiv decizia de a produce aici un anumit model sau o serie nouă de componente, reducând riscul relocărilor dictate de diferențele de cost.
Concomitent, Guvernul anunță majorarea salariului minim cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie, ceea ce urmărește protejarea puterii de cumpărare. Autoritățile mizează pe un echilibru între stimularea investițiilor și venituri mai bune pentru angajați, adică pe un ritm de creștere care să rămână sustenabil fără a împinge companiile să caute alternative mai ieftine în altă parte.
În perioada următoare, mediul de afaceri va urmări procedurile și actele normative care pun în aplicare reducerea pentru 2026 și eliminarea din 2027, pentru a-și calibra bugetele, comenzile și planurile de producție pe termen mediu.