Cauza, în care Liviu Dragnea și mai multe persoane sunt judecate pentru fapte grave, este din nou marcată de dispute în jurul legalității probelor și a modului în care au fost obținute.
Reluarea dosarului și noile contestații din camera preliminară
După ani de blocaje și hotărâri care au influențat mersul anchetei, dosarul Tel Drum a intrat din nou în faza de cameră preliminară. Apărarea a indicat drept motiv de nulitate presupusa implicare a unor „echipe operative” mixte ale DNA–SRI în administrarea probelor, solicitând instanței noi clarificări instituționale.
„Din cererile şi excepţiile formulate în susţinerea criticilor învederate de către inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară arată că s-au solicitat ca fiind necesare emiterea unor adrese, şi anume:
Inculpatul (Daniel Neagoe – n.r.) a invocat critici cu privire la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul București,
Inculpatul (Ion Florian – n.r.) a formulat o cerere de probe, şi anume două adrese către SRI şi DNA pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții, cu precizarea concretă a activităţilor desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în dosarele de urmărire penală reunite,
Inculpatul (Neda Florea – n.r.) a solicitat emiterea unei adrese către SRI și DNA pentru a obţine clarificări cu privire la aplicarea în prezenta cauză a protocolului cu nr. 00750/04.02.2009 dintre DNA și SRI.
Deopotrivă, inculpatul (Neda Florea – n.r.) a mai solicitat emiterea unei adrese către Inspecția Judiciară, şi anume, cu solicitarea de a face verificări privind dosarul de urmărire penală şi dacă au fost constituite în această cauză echipe operative.
De asemenea, arată că a existat şi o solicitare în cuprinsul cererilor şi excepţiilor formulate de către SC (Tel Drum – n.r) SA, şi anume, emiterea unei adrese către Tribunalul Teleorman pentru atașarea dosarului (…) având ca obiect redeschiderea urmăririi penale în dosarul (…)/P/2010 instrumentat de PÎCCJ-DNA, solicitare adresată Tribunalului Teleorman.
SC Tel Drum SA a mai solicitat emiterea unei adrese către DNA pentru ataşarea dosarului penal la care s-a făcut referire anterior cu menţiunea că apreciază că este necesară pentru că face referire la aceleaşi presupuse fapte şi emiterea unei adrese către Biroul Local pentru expertize contabile şi judiciare”.
În paralel, apărarea a continuat să atace validitatea interceptărilor și modul în care au fost puse în executare mandatele de supraveghere tehnică.
Deciziile CCR și impactul asupra probelor din dosar
Până în 2016, interceptările telefonice erau realizate în baza mandatelor emise de judecători conform legislației speciale, întrucât faptele de corupție erau tratate ca amenințări la siguranța națională. Ulterior, o serie de hotărâri ale Curții Constituționale au schimbat fundamental cadrul: Decizia 51/2016 a declarat neconstituțională implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului” în dosarele penale; Decizia 26/2019 a vizat protocoalele încheiate între structurile de Parchet și SRI; iar Decizia 55/2020 a exclus folosirea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională ca probe în procesele penale.
Efectele acestor hotărâri au fost resimțite în cauzele de corupție, unde numeroase mijloace de probă au devenit inutilizabile. În dosarul Tel Drum, procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile, timp în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care fuseseră autorizate interceptările.
Este vorba despre 31 de mandate de interceptare aprobate de instanța supremă în perioada 29.08.2007–17.08.2009, pe baza legii siguranței naționale. La data de 29 mai 2025, Înalta Curte a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate, dispunând anularea probelor rezultate.
Dincolo de disputa juridică privind probele, rămâne tabloul acuzării. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte presupus comise în intervalul 2001–2017, în legătură cu atribuirea unor contracte către societatea Tel Drum SA. Alături de el au ajuns în fața instanței alte opt persoane, precum și compania.
Documentele din dosar indică următoarele valori ale pagubelor reținute: pentru abuzul în serviciu legat de proiectul „Reabilitarea DJ 506…”, prejudiciul este de 5.742.872 lei; pentru infracțiunea ce aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, în același proiect, paguba echivalează cu 62.482.442 lei; pentru evaziune fiscală, suma totală este de 1.229.388 lei (din care TVA 796.833 lei și impozit pe profit 432.555 lei).
Pe latura civilă, două instituții s-au constituit parte în proces: Ministerul Dezvoltării – cu 109.034.185 lei pentru contractul nr. 169/30.10.2009 și 55.977.541 lei pentru contractul nr. 59/30.07.2010 – și Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu 1.229.388 lei.
Disputa privind „echipele operative”, validitatea interceptărilor și aplicarea deciziilor CCR rămâne deschisă în această fază, iar instanța analizează cererile și excepțiile depuse de părți în cadrul procedurii de cameră preliminară la Tribunalul București.
tre inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară arată că s-au solicitat ca fiind necesare emiterea unor adrese, şi anume:
