Decizia deschide calea pentru desfășurarea unor investigații penale în țară, cu priv
ire la mai multe fapte indicate de procurori.
Potrivit informațiilor disponibile, votul nu a fost electronic, ci s-a făcut prin ridicarea mâinii, iar susținerea în plen a fost net favorabilă ridicării imunității. Într-un mesaj public, vicepreședintele PPE, Siegfried Mureșan, a notat că instituția a acționat unitar pentru a permite continuarea demersurilor judiciare.
„Tocmai am votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă. Cererea a trecut cu o largă majoritate. Parlamentul European este mereu unit în a permite justiției să-și facă treaba”
Ce a decis Parlamentul European
Prin votul de marți, legislativul european a dat curs solicitării autorităților române, astfel încât imunitatea parlamentară a Dianei Șoșoacă încetează să mai fie un impediment pentru începerea ori continuarea urmăririi penale în dosarele indicate de procurori. Măsura are un caracter procedural: ea nu stabilește vinovăția și nici nu înlocuiește o hotărâre a instanței, ci permite ca posibile fapte să fie investigate în mod obișnuit, conform legii.
În documentele transmise de acuzare au fost menționate suspiciuni privind mai multe infracțiuni, între care negarea Holocaustului și lipsirea de libertate. Odată cu ridicarea imunității, procurorii pot utiliza instrumentele legale necesare – de la audierea părților la administrarea probelor – fără a mai cere un nou aviz din partea instituțiilor europene.
Este important de subliniat că ridicarea imunității nu afectează dreptul la apărare și nici nu restrânge libertatea de exprimare în limitele legii; ea se referă exclusiv la posibilitatea organelor judiciare de a verifica fapte concrete semnalate în cererea oficială.
Ce urmează în România
După votul din plen, Parchetul General și structurile competente pot continua procedurile penale interne: citarea persoanelor implicate, efectuarea de audieri, solicitarea de expertize sau alte acte de urmărire. În funcție de rezultatul probatoriului, ancheta poate fi clasată sau poate duce la trimiterea în judecată. Orice hotărâre privind eventuale pedepse aparține exclusiv instanțelor, în baza probelor administrate și cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
Din perspectivă instituțională, măsura adoptată la Bruxelles are caracter prompt și urmărește să elimine obstacolele procedurale atunci când autoritățile naționale cer acces la instrumentele obișnuite ale urmăririi penale. Mandatul de europarlamentar al persoanei vizate nu este, prin el însuși, anulat de o astfel de decizie; statutul de ales european continuă atât timp cât nu intervin alte hotărâri legale.
Votul exprimat prin ridicarea mâinii și anunțat public în cursul zilei de 28 aprilie 2026 marchează trecerea de la dezbaterea politică la procedurile judiciare propriu-zise. În perioada următoare, atenția se va concentra pe pașii de anchetă și pe clarificarea faptelor semnalate de procurori în legătură cu suspiciunile enumerate.