Decizia, pronunțată imediat după moțiune, reprezintă o presiune suplimentară asupra Guvernului României și confirmă poziția sistemului judiciar în disputa privind sumele datorate.
Instanța a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure banii necesari pentru toate plățile restante, inclusiv prin rectificare bugetară dacă situația o impune.
Hotărârea și pașii impuși autorităților
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost depusă pe 30 martie și a fost soluționată la primul termen de judecată, în mod neobișnuit de rapid pentru un astfel de dosar. Cauza a fost judecată de magistrata Ramona Bușu, într-un timp mult mai scurt decât media spețelor similare, care de regulă se întind pe luni sau chiar ani.
Conform hotărârii, Executivul trebuie să pună în aplicare măsurile dispuse în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a sentinței. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% pe zi din sumele datorate și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare a obligațiilor stabilite de instanță.
Obligațiile trasate sunt explicite: Guvernul trebuie să emită toate actele administrative necesare și să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite. Includearea sumelor în bugetul anului 2026, cu posibilitatea unei rectificări, este parte a acestei obligații.
Bugetul pe 2026, originea restanțelor și miza publică
În proiectul de buget transmis Parlamentului în martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o majorare de aproximativ 50% față de anul anterior. Potrivit documentelor bugetare, o mare parte din această creștere vizează acoperirea drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești definitive.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au stabilit majorarea de 25% a veniturilor pentru judecători și procurori, cu aplicare retroactivă din 2018, pentru alinierea la deciziile anterioare ale instanțelor. Ulterior, Guvernul a amânat o parte din plăți și a redirecționat resurse către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, susținut politic de PSD.
În acțiunea depusă, Înalta Curte a invocat încălcarea dreptului de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de mai bine de un deceniu și a acuzat atingerea adusă separării puterilor în stat, cu efect de subminare a autorității judecătorești. Înainte de demersul în instanță, președinta Lia Savonea formulase o plângere prealabilă către Guvern, contestând inclusiv ideile privind reducerea pensiilor.
Hotărârea Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs în 15 zile. Până la o eventuală schimbare a soluției, Executivul este ținut să găsească rapid variantele de finanțare și să emită actele prin care se operaționalizează plățile către magistrați, inclusiv printr-o posibilă rectificare în 2026.
Rămâne de văzut care va fi opțiunea Guvernului în privința căilor de atac și cum vor fi etapizate procedurile administrative pentru punerea în plată a sumelor, având în vedere termenele impuse și impactul bugetar anunțat.