**Hantavirusul: O Perspectivă Europeană și Situația din România**
Declarația Dr. Aurora Stănescu, medic epidemiolog și coordonator al programului de vaccinare din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), conform căreia nu există motive de îngrijorare majore în Europa legate de hantavirus, aduce o notă de calm într-un peisaj mediatic adesea tensionat de știri despre noi agenți patogeni. Această afirmație, deși concisă, subliniază importanța unei evaluări bazate pe date
științifice și context epidemiologic, mai ales în lumina celor șase cazuri raportate în România în anul 2022.
Pentru a înțelege pe deplin semnificația acestei declarații, este esențial să detaliem ce este hantavirusul, cum se transmite și care este riscul real pentru populația generală. Hantavirusurile reprezintă o familie de virusuri ARN care pot provoca boli grave la om, cunoscute sub denumirea de febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR) sau sindrom pulmonar cu hantavirus (SPH), în funcție de tulpina virală și de regiunea geografică. Rezervorul natural al acestor virusuri sunt rozătoarele sălbatice, cum ar fi șoarecii de câmp, șobolanii sau alte specii de micromamifere, care elimină virusul prin urină, fecale și salivă.
**Mod de Transmitere și Simptome**
Transmiterea la om se produce, în principal, prin inhalarea aerosolilor contaminați cu excremente de rozătoare. Contactul direct cu rozătoarele infectate, mușcăturile sau consumul de alimente contaminate pot fi, de asemenea, căi de infecție, deși mai puțin frecvente. Este important de subliniat că hantavirusul nu se transmite de la om la om, ceea ce limitează potențialul său epidemic.
Simptomele FHSR, forma predominantă în Europa, pot varia de la ușoare la severe și includ febră bruscă, cefalee intensă, mialgii (dureri musculare), dureri abdominale și, în cazuri grave, insuficiență renală acută. Perioada de incubație este de obicei de 2-4 săptămâni, dar poate varia între câteva zile și până la 6 săptămâni. Diagnosticul precoce și tratamentul de susținere sunt cruciale pentru un prognostic favorabil.
**Situația Epidemiologică în Europa și România**
Afirmația Dr. Stănescu privind lipsa motivelor de îngrijorare în Europa este susținută de datele epidemiologice. Hantavirusul este endemic în anumite regiuni ale Europei, în special în zonele rurale și forestiere, unde populațiile de rozătoare sunt abundente. Incidența cazurilor umane este, în general, scăzută și sporadică, cu mici creșteri periodice legate de fluctuațiile populațiilor de rozătoare. Țări precum Germania, Franța, Belgia și țările scandinave raportează constant cazuri, însă numărul acestora rămâne gestionabil și nu indică o amenințare la scară largă.
În România, cele șase cazuri raportate în 2022 se încadrează în acest tipar de incidență sporadică. Deși fiecare caz este monitorizat cu atenție, acest număr nu sugerează o epidemie sau o creștere alarmantă a riscului. Sistemul de supraveghere epidemiologică din România, prin INSP și direcțiile de sănătate publică județene, este capabil să detecteze și să gestioneze astfel de situații.
**Măsuri de Prevenție și Recomandări**
Chiar dacă riscul este considerat scăzut, prevenția rămâne esențială, mai ales pentru persoanele care lucrează sau locuiesc în medii cu potențial de expunere la rozătoare. Măsurile de prevenție includ:
* **Controlul rozătoarelor:** Eliminarea surselor de hrană și adăpost pentru rozătoare în jurul locuințelor și al clădirilor.
* **Igienă:** Spălarea regulată a mâinilor, mai ales după contactul cu zone unde ar putea fi prezente rozătoare.
* **Ventilație:** Aerisirea spațiilor închise (magazii, subsoluri, cabane) înainte de a le curăța, pentru a dispersa aerosolii contaminați.
* **Curățenie sigură:** Utilizarea mănușilor și a măștilor de protecție respiratorie la curățarea zonelor infestate cu excremente de rozătoare. Suprafețele contaminate trebuie dezinfectate cu soluții pe bază de înălbitor, iar excrementele nu trebuie măturate sau aspirate uscat, ci umezite înainte de îndepărtare.
* **Evitarea contactului:** Nu atingeți rozătoare vii sau moarte.
În concluzie, mesajul Dr. Aurora Stănescu este unul de reasigurare, bazat pe o evaluare realistă a situației epidemiologice. Hantavirusul este o problemă de sănătate publică care necesită monitorizare constantă și aplicarea unor măsuri preventive specifice, dar nu reprezintă, în prezent, o amenințare majoră la nivel european sau național. Conștientizarea publicului și respectarea normelor de igienă și de control al rozătoarelor rămân cele mai eficiente instrumente în gestionarea riscului.