Deși mulți cred că acest drept poate fi valorificat oricând, Codul civil fixează termene și reguli stricte care, dacă nu sunt respectate, pot duce la pierderea calității de moștenitor.
Termenul legal pentru exercitarea opțiunii succesorale
Legea stabilește un interval în care trebuie să îți manifești opțiunea de a accepta sau renunța la moștenire. Conform textului legal:
„Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.”
Când începe să curgă acest an? Pe lângă situația obișnuită (decesul înregistrat), există și scenarii particulare în care momentul de la care se calculează termenul diferă:
• Copil născut după deschiderea moștenirii – anul începe din ziua nașterii sale.
• Deces declarat de instanță – dacă moștenirea se deschide pe baza unei hotărâri judecătorești, termenul curge de la înregistrarea decesului în evidențele de stare civilă; dacă moștenitorul știa deja de deces, calculul pornește din acel moment.
• Testament descoperit ulterior – pentru un legat necunoscut inițial, anul se calculează din clipa în care moștenitorul află efectiv de acesta.
• Rudenie dovedită ulterior – dacă drepturile succesorale sunt cunoscute mai târziu, termenul pornește din momentul luării la cunoștință.
Atenție: dacă nu îți exprimi opțiunea în intervalul de un an, poți pierde dreptul la moștenire.
Când poți fi decăzut din dreptul de moștenitor
1) Neexercitarea opțiunii în termen – amânarea peste limita de un an atrage pierderea dreptului, fiind una dintre cele mai frecvente cauze în practică.
2) Renunțarea expresă – printr-o declarație notarială poți renunța la moștenire; odinioară dată, decizia este irevocabilă.
3) Ascunderea sau sustragerea de bunuri din patrimoniul succesoral – dacă un moștenitor „umblă” la bunurile defunctului (le ascunde, le sustrage), el își pierde dreptul asupra acelor bunuri; obligațiile privind datoriile pot rămâne însă în sarcina sa, în condițiile legii.
4) Ignorarea procedurilor – lipsa de prezentare la termene, refuzul de a colabora la inventariere ori nerespectarea formalităților poate conduce la decădere din drepturi.
Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori legali și nici testament? Într-un asemenea caz, bunurile trec în proprietatea statului. Statul preia patrimoniul – inclusiv datoriile, dar numai în limita activului – și îl administrează potrivit regulilor succesiunii legale.
Cum te organizezi ca să nu pierzi moștenirea?
• Informează-te rapid după deces despre deschiderea succesiunii și termene.
• Pregătește actele pentru notar: certificat de deces, acte de proprietate, documente de identitate.
• Depune declarația de acceptare înainte să expire anul.
• Colaborează cu ceilalți moștenitori la inventarierea bunurilor și la împărțire.
• Nu ascunde bunuri – riști să pierzi drepturi asupra lor.
Respectarea termenelor nu înseamnă doar a bifa formalități, ci și a preîntâmpina conflicte între rude, costuri inutile și blocaje în partaj. Pentru situații complicate sau când există îndoieli, consultarea unui notar sau a unui avocat specializat în drept succesoral te poate ajuta să parcurgi pașii corecți și să îți protejezi interesele, fără presiunea timpului care curge împotriva ta.