Specialiștii subliniază că, deși apar foarte puține cazuri, evoluția poate fi gravă, iar absența unui tratament specific complică îngrijirea pacienților.
La Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș a fost confirmat, în ultimii ani, un singur caz tratat, cu evoluție ușoară și externare după terapie de susținere. Au existat și suspiciuni care ulterior au fost infirmate.
„Este vorba despre cazuri absolut rarisime.”
Medicii insistă că România nu se confruntă în prezent cu o problemă de sănătate publică legată de acest virus, însă vigilența rămâne necesară în zonele și situațiile care favorizează expunerea.
Cum se transmite și cine este expus
Hantavirusurile sunt purtate în principal de rozătoare. Virusul ajunge la om în special prin inhalarea particulelor din urină, fecale sau salivă, care se pot aerosoliza în aer. Nu toate rozătoarele sunt infectate, iar transmiterea nu este una facilă, dar riscul crește acolo unde contaminarea mediului este semnificativă.
Situații tipice de risc: spații închise sau slab ventilate – magazii, pivnițe, depozite – unde s-au adunat excremente sau praf contaminat. Activități aparent banale, precum curățenia de primăvară ori reamenajarea unor locuri neutilizate, pot deveni periculoase dacă nu se iau măsuri de protecție.
Recomandările uzuale includ folosirea echipamentului adecvat (mănuși, mască), evitarea măturatului uscat care ridică praf, umezirea suprafețelor înainte de curățare și îndepărtarea surselor de hrană pentru rozătoare. Igiena atentă a gospodăriei scade considerabil riscul de expunere.
Un episod recent din afara țării a atras atenția asupra impactului posibil: un focar de hantavirus pe un vas de croazieră care a plecat din Argentina spre Capul Verde a dus la decesul a trei pasageri și îmbolnăvirea altora, ilustrând consecințele pe care le poate avea infecția în anumite contexte.
Simptomele, formele bolii și situația din România
Infecția poate debuta cu manifestări nespecifice: febră, frisoane, dureri musculare, cefalee. Unele tulpini determină o formă respiratorie ce poate evolua spre pneumonie interstițială. O altă formă, mai severă, implică afectare renală și un sindrom hemoragic, asociat cu risc crescut de complicații.
„Sunt virusuri destul de agresive.”
Un punct cheie pentru pacienți și personalul medical este că nu există vaccin și nici tratament țintit împotriva hantavirusului. Îngrijirea este simptomatică și de susținere a funcțiilor vitale în cazurile severe. Evoluția depinde de starea generală a fiecărei persoane, de tulpina implicată și de rapiditatea prezentării la medic.
În România, prezența hantavirusurilor este documentată, dar cazurile apar sporadic. Se desfășoară periodic acțiuni de deratizare, iar populația este sfătuită să acorde atenție măsurilor de igienă în zonele cu posibile infestări.
Pentru reducerea riscurilor, se recomandă: depozitarea alimentelor în recipiente închise, colectarea corectă a deșeurilor, astuparea găurilor prin care pot pătrunde rozătoarele, aerisirea spațiilor înainte de curățare și utilizarea dezinfectanților potriviți pe suprafețele murdare.
Dacă apar simptome compatibile după o posibilă expunere în locuri cu rozătoare, este indicată prezentarea promptă la evaluare medicală, mai ales când se instalează febră însoțită de tuse, dificultăți respiratorii sau semne de afectare renală.