Controversa unui zbor de repatriere a reaprins dezbaterea despre modul în care sunt prioritizați românii ajunși în dificultate în străinătate. Daciana Sârbu și Victor Ponta afirmă că fiica lor, Irina, ar fi fost eliminată de pe lista unui zbor organizat pentru a aduce în țară un grup de 28 de copii rămași blocați în Emirate, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Dincolo de încărcătura emoțională a episodului, cazul ridică întrebări despre criteriile de urgență și despre cine decide, concret, ordinea îmbarcării.
Acuzațiile familiei Ponta
Potrivit relatărilor Dacianei Sârbu, Irina ar fi fost coborâtă din autocarul care ducea copiii la aeroport, iar explicația primită neoficial ar fi vizat faptul că numele ei ar reprezenta o vulnerabilitate. Mama susține că, după incident, copilul ar fi rămas în grija Consulatului României, iar familia a apelat ulterior la sprijinul unor români stabiliți în zonă.
„Avionul are 190 de locuri, înțeleg că sunt 28 de copii, nu știu ce s-a întâmplat, decât că am fost anunțată că nu mai pleacă. Mi s-a răspuns neoficial că este o vulnerabilitate pentru că are acest nume”.
În acest context, părinții semnalează o posibilă discriminare de nume și cer lămuriri despre cum s-a ajuns la schimbarea listei. Din perspectiva lor, situația este cu atât mai derutantă cu cât, spun ei, copilul ar fi figurat inițial pe lista pasagerilor, pentru ca apoi să fie exclusă pe ultima sută de metri. Afirmațiile marchează diferența dintre așteptările unor părinți aflați sub presiune și mecanismele birocratice ale repatrierii.
Răspunsul Oanei Țoiu și criteriile de prioritizare
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat public că nu poate confirma detaliile legate de modul în care echipa consulară a contactat cetățenii și a subliniat că nu a existat din partea sa o intervenție pentru scoaterea cuiva de pe listă. În cuvintele ei:
„Eu nu pot să confirm dacă echipa consulară a României a contactat persoane, într-un moment în care poate a sunat mai mulți cetățeni, nu știu cazul. Nu am intervenit să scoatem pe cineva”.
Oana Țoiu precizează că alocarea locurilor se face după criterii de urgență — precum grupuri școlare cu minori neînsoțiți sau cazuri medicale — și că nu se iau „decizii individuale”, ordinea fiind stabilită în funcție de aceste criterii și de vârsta copiilor. Ministra adaugă că va solicita explicații echipei consulare implicate, pentru a clarifica pașii urmați în această situație.
Ulterior, șefa diplomației a transmis un mesaj public în care a cerut ca subiectul să nu fie transformat într-o dispută politică. Ea a insistat că apartenența politică a părinților nu figurează printre criteriile de prioritizare și nici nu este o informație cerută de echipele consulare. În același registru, Țoiu arată că înțelege îngrijorarea fiecărui părinte, dar, instituțional, echipele din teren trebuie să respecte regulile anunțate și să nu se abată de la ele „sub presiune”, mai ales într-un context de criză.
Ce rămâne de clarificat: pe de o parte, familia Ponta susține că fetița a fost scoasă de pe listă pe motivul numelui; pe de altă parte, ministra afirmă că nu a intervenit în liste și că prioritizarea s-a făcut după reguli generale, urmând să ceară lămuriri de la echipa consulară. Din informațiile comunicate până acum reiese că există o discrepanță între percepția părinților și procedurile invocate public de autorități.
În plan practic, discuția se concentrează pe două repere: cum a fost întocmită lista inițială și care a fost dinamica actualizărilor până la îmbarcare, în condițiile în care un avion cu 190 de locuri a fost utilizat pentru a readuce acasă 28 de copii. Răspunsurile oficiale așteptate din partea echipei consulare ar putea lămuri ordinea notificărilor, modul de verificare a identităților și felul în care s-au aplicat regulile de prioritizare anunțate public.