Pe fondul escaladării tensiunilor dintre Iran, Statele Unite și Israel, autoritățile europene privesc cu prudență spre o posibilă nouă criză a migrației. Agenția Uniunii Europene pentru Azil avertizează că o destabilizare chiar și parțială a Iranului ar putea declanșa deplasări de populație capabile să pună la încercare capacitatea de răspuns a statelor membre. Semnalul de alarmă nu vine cu certitudini, ci cu scenarii de lucru pe care instituțiile le iau în calcul.
Pericol iminent, dar încă speculativ
Un raport al agenției, redactat înainte de izbucnirea războiului, arată că migrarea a doar 10% din populația Iranului – estimată la aproximativ 90 de milioane de persoane – ar echivala cu cele mai ample valuri de refugiați consemnate în ultimele decenii. Impactul asupra infrastructurii de azil a Europei ar fi major, de la centrele de primire până la procedurile administrative.
Până în prezent, tabloul statistic nu indică un exod iranian: în 2025 au fost depuse circa 8.000 de cereri de azil de către cetățeni iranieni, mult sub nivelul înregistrat de afgani (117.000) sau venezueleni (91.000). Totuși, agenția notează că riscul potențial rămâne „considerabil”, dat ritmul în care situațiile de securitate se pot deteriora.
„Toate acestea sunt foarte volatile”, a declarat pentru AFP un responsabil european specializat în imigrație, subliniind că scenariul unui val masiv de refugiați rămâne, deocamdată, speculativ. Într-un asemenea scenariu, iranienii ar urma să treacă prin Turcia înainte de a ajunge în Europa.
Traiectoria prin Turcia este considerată ruta probabilă către spațiul european, ceea ce ar pune din nou presiune pe punctele de trecere, pe sistemele de înregistrare și pe mecanismele de relocare din interiorul Uniunii.
UE se pregătește pentru impact
Deși loviturile recente ale SUA și Israelului nu au declanșat un aflux masiv, autoritățile europene evită să lase spațiu incertitudinii. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat deja posibile consecințe cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, iar miniștrii de externe ai Uniunii s-au reunit în regim extraordinar pentru a evalua opțiunile la nivel diplomatic și operațional.
Executivul european a anunțat intensificarea pregătirilor pentru un eventual scenariu de criză, cu accent pe cooperarea extinsă cu agențiile Națiunilor Unite și pe o monitorizare atentă a tendințelor de-a lungul principalelor rute. Obiectivul declarat: prevenirea blocajelor și reducerea presiunii asupra țărilor aflate la frontierele externe.
La nivelul cifrelor, în 2025 statele UE, alături de Norvegia și Elveția, au înregistrat aproximativ 822.000 de cereri de azil, cu 19% mai puține decât în 2024. Scăderea se datorează în principal diminuării solicitărilor venite din Siria, pe fondul consolidării regimului lui Bashar al-Assad. Chiar și așa, autoritățile subliniază că un aflux semnificativ de cetățeni iranieni ar putea reconfigura rapid presiunile asupra sistemelor naționale de azil.
Comparativ cu vârful din 2015, când sute de mii de sirieni au ajuns în Europa, nivelurile actuale sunt mai reduse. Însă posibile schimbări în dinamica regională ar testa din nou mecanismele de distribuire a responsabilităților și capacitatea de primire în statele membre.
În plan practic, instituțiile europene urmăresc cu prioritate posibilele rute terestre, inclusiv tranzitul prin Turcia, și ajustează pregătirile administrative în funcție de datele săptămânale privind cererile de azil și de evoluțiile de securitate din regiune
