Raed Arafat susține ideea ca personalul din structurile militare și de ordine publică să rămână mai mult timp în activitate, apreciind că experiența acumulată de-a lungul anilor este esențială pentru funcționarea sistemului. Potrivit acestuia, modelul este deja întâlnit în numeroase state europene, unde vârsta de pensionare a fost ridicată treptat pentru categoriile operaționale.
În același registru, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a indicat că menținerea cadrelor cu vechime înseamnă mai puține sincope operaționale și un transfer mai bun de cunoștințe către colegii mai tineri. În viziunea sa, stabilitatea profesională și continuitatea în intervenții pot fi atinse atunci când oamenii care coordonează misiunile rămân activi suficient timp cât să formeze generațiile următoare.
Discuția are loc în contextul reformei administrative anunțate prin Ordonanță de Urgență, care prevede ca Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale să elaboreze, într-un termen de 30 de zile de la adoptare, un proiect pentru creșterea vârstei standard de pensionare a polițiștilor, militarilor și a personalului din serviciile specializate. Măsura urmărește adaptarea la realitățile demografice și la nevoia de personal calificat, inclusiv în zonele cu deficit cronic.
Raed Arafat susține creșterea vârstei de pensionare în sistemul militar
Argumentele invocate vizează, între altele, faptul că anumite specializări tactice și tehnice se obțin în ani buni de pregătire, iar plecarea rapidă la pensie a unor oameni-cheie lasă goluri greu de acoperit. Intervențiile complexe – de la coordonarea structurilor medicale de urgență până la misiuni multi-instituționale – reclamă decidenți și operativi care au trecut prin situații similare și pot lua hotărâri rapide. În această logică, o creștere etapizată a vârstei ar permite un echilibru între capacitatea fizică necesară pe teren și nevoia de expertiză la nivel de comandă.
n alt punct subliniat este cel al alinierii la practicile europene. În multe state, cadrele cu atribuții strategice își desfășoară activitatea până la vârste mai înaintate, în special în roluri de planificare, instruire și evaluare a riscurilor. O astfel de arhitectură ar putea fi replicată și local, cu reguli clare privind trecerea graduală din misiuni fizic solicitante către funcții predominant operative sau de coordonare.
Context legislativ și poziția Ministerului Apărării
Pe fondul dezbaterii, dinspre zona apărării au venit asigurări că discuția despre vârstă nu implică diminuarea pensiilor pentru personalul MApN. În același timp, a fost reamintit faptul că legea pensiilor militare fixează orizontul anului 2035 pentru atingerea vârstei standard de 65 de ani în rândul militarilor, ceea ce înseamnă că schimbările se structurează pe etape și cu perioade de tranziție pentru generațiile aflate deja în sistem.
În practică, proiectul pe care îl vor redacta MAI și MApN în intervalul stabilit ar urma să detalieze: categoriile profesionale afectate, excepțiile justificate medical sau operațional, modul de tranziție pe cohorte de vechime și raportarea la posturile de teren față de funcțiile de comandă. De asemenea, este de așteptat să fie incluse dispoziții pentru păstrarea motivației la nivelul carierei – de la salarizare la acces la programe de pregătire avansată – astfel încât personalul cu competențe rare să rămână în activitate.
În perioada următoare, autoritățile au în vedere consultări cu structurile din teren și cu reprezentanții organizațiilor profesionale, pentru a testa impactul diferitelor scenarii: ridicarea graduală a pragului de vârstă, reguli diferențiate pentru misiuni cu risc crescut și mecanisme de trecere către atribuții administrative sau de instruire. Propunerile rezultate din această etapă ar urma să fie înaintate în interiorul termenului procedural, pentru a fi integrate în forma finală a proiectului.