Vlad Gheorghiță, șeful Armatei Române, a transmis un avertisment ferm către populație, cerând creșterea nivelului de pregătire civică și militară. Mesajul său vizează nu doar reacția în fața urgențelor civile, ci și capacitatea societății de a susține un eventual efort de război, atunci când situația o impune.
Contextul declarațiilor
Afirmațiile au fost făcute la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), din Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de Alexus G. Grynkewich, prezentat drept comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). În fața întrebărilor privind capacitatea României de a-și consolida reziliența, Gheorghiță a pus accent pe instruirea voluntară și pe o abordare etapizată, proporțională cu resursele bugetare disponibile.
Șeful Armatei a menționat că actul normativ privind pregătirea populației pentru apărare a fost recent ajustat și promulgat de președintele Nicușor Dan, deschizând drumul unor programe extinse de instruire pentru civili, pe bază de voluntariat.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
Ce presupune pregătirea pe bază de voluntariat
Potrivit lui Gheorghiță, inițiativa urmărește formarea rapidă a unor competențe de bază, utile atât în mediul militar, cât și în situații de protecție civilă. Scopul este ca tinerii care aleg această cale să dobândească deprinderi esențiale – de la disciplină și prim-ajutor, până la utilizarea echipamentelor specifice – cu posibilitatea de a continua ulterior specializarea, în funcție de nevoi și opțiuni personale
Oficialul a precizat că ritmul de implementare va ține cont de capacitatea de instruire existentă și de buget. La nivel operațional, Armata evaluează deschiderea a două sau trei serii de pregătire anual, cu un plafon flexibil al efectivelor care pot fi instruite într-un an.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Mesajul a fost încadrat într-o strategie mai amplă, orientată către întărirea rezilienței naționale. Aceasta presupune ca populația să fie informată, antrenată și capabilă să reacționeze coerent în fața unor scenarii variate – de la incendii și cutremure la situații cu potențial militar. În logica prezentată, cursurile de bază ar putea include module dedicate reacției la dezastre, cooperării cu autoritățile și cunoașterii procedurilor standard.
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”
În primă fază, obiectivul anunțat este instruirea a 1.000–2.000 de voluntari, cu posibilitatea extinderii intervalului până la 2.000–10.000 anual, în funcție de infrastructură, cadre disponibile și finanțare. Selectarea participanților, programarea seriilor și durata modulelor vor fi adaptate pentru a nu perturba activitățile curente ale cursanților, mizând pe un format concentrat, dar riguros.
Cooperarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este prevăzută în arhitectura acestor programe, astfel încât pregătirea în domeniul militar de bază să fie completată de instruirea pentru intervenție civilă. Calendarul și amploarea sesiunilor vor fi calibrate pe parcurs, „în funcție de resursele bugetare”, pentru a asigura o derulare sustenabilă și eficientă a activităților anunțate.