Consecința imediată: structura actuală a grupului a încetat să mai poată funcționa în forma sa inițială, potrivit normelor interne ale legislativului.
În încercarea de a-și continua activitatea într-o formulă reorganizată, conducerea grupului a propus schimbarea denumirii în Uniți pentru România. Inițiativa a ajuns la Comisia pentru Regulament, care a evaluat documentația și a emis un punct de vedere favorabil, recomandând pașii procedurali următori către forurile de decizie ale Camerei.
Ce s-a întâmplat în Camera Deputaților
Potrivit datelor transmise oficial, solicitarea de redenumire a fost examinată în ședința Comisiei pentru Regulament din 21 aprilie. Membrii comisiei au votat cu majoritate pentru admiterea cererii, urmând ca Biroul Permanent și Comitetul Liderilor să ia act de noua denumire propusă pentru grupul parlamentar derivat din POT.
„Comisia constată că există 10 deputați aleși pe listele electorale POT membri ai Grupului parlamentar POT (majoritatea din acest grup) care își exprimă dorința de a modifica denumirea în „Grupul parlamentar Uniți pentru România”. Comisia recomandă Biroului Permanent al Camerei Deputaților și Comitetului Liderilor de Grup Parlamentar să recunoască, luând act de modificarea denumirii grupului parlamentar POT în grupul parlamentar „Uniți pentru România””.
Regulamentul Camerei Deputaților stabilește că un grup parlamentar trebuie să aibă cel puțin 10 membri activi pentru a funcționa. Înaintea plecărilor, POT număra 16 deputați. Odată cu retragerea celor zece, numărul a scăzut sub limita minimă, ceea ce a determinat practic desființarea configurației inițiale a grupului.
În paralel cu demersurile de rebranding parlamentar, au continuat tensiunile interne. Conducerea a răspuns fracturilor apărute, în timp ce o parte a parlamentarilor a optat pentru părăsirea formațiunii, accentuând instabilitatea din jurul POT la nivelul Camerei.
Efecte imediate și context politic
Schimbările din Camera Deputaților au efecte directe asupra statutului unor aleși. Anamaria Gavrilă, alături de alți parlamentari, rămâne neafiliați, fără apartenență la un grup constituit. Absența unei platforme comune limitează timpul de luări de cuvânt, accesul la funcții în comisii și resursele administrative disponibile pentru grupurile parlamentare.
Rearanjarea taberei POT vine pe fundalul unui conflict intern intens. Deputatul Răzvan Mircel Chițu, lider al grupului la acel moment, a intrat într-o dispută cu Anamaria Gavrilă. Ulterior, decizia de excludere a lui Chițu din partid a fost urmată de noi plecări, ceea ce a accelerat destrămarea structurii inițiale și a impus recalibrarea reprezentării în plen.
Un episod comparabil s-a consemnat și în Senat, unde grupul POT a fost dizolvat după anunțarea în plen a demisiilor a doi senatori: Liviu-Iulian Fodoca și Ștefan Borțun. Acest precedent din camera superioară a anticipat, în bună măsură, vulnerabilitățile pe care formațiunea le resimte acum în Camera Deputaților.
Pe fondul acestor mișcări, propunerea de redenumire în Uniți pentru România a fost gândită ca o soluție de continuitate instituțională pentru majoritatea rămasă conectată la fostul grup POT. Procedural, Comisia pentru Regulament a recomandat recunoașterea noii denumiri de către Biroul Permanent și Comitetul Liderilor, pași indispensabili pentru validarea funcționării sub noua titulatură.
După votul din comisie, actele rezultate au fost înaintate spre validare către structurile de conducere ale Camerei Deputaților, în concordanță cu traseul prevăzut de regulamentul intern al forului legislativ.