Daciana Sârbu afirmă că fiica ei și a lui Victor Ponta, Irina, nu ar fi ocupat locul nimănui la zborul de repatriere din Oman către București și că aeronava ar fi decolat „pe jumătate gol”. Potrivit relatării sale, adolescenta ar fi fost scoasă anterior din autocarul care îi ducea pe copii la aeroport și etichetată drept „o vulnerabilitate” din cauza numelui pe care îl poartă. Sârbu mai susține că Irina a fost ulterior chemată „la Consulat” pentru a ajunge la cursa spre Oman.
Daciana Sârbu, clarificări despre situația fiicei sale
În mesajele sale, Daciana Sârbu contestă informațiile apărute public potrivit cărora Irina ar fi beneficiat de vreun tratament preferențial. Ea arată că fiica este încă minoră și că familia nu ar fi intervenit pentru a urgenta revenirea acesteia în țară. De asemenea, susține că zborul din Oman spre București ar fi avut suficiente locuri libere, astfel încât nimeni nu ar fi fost dezavantajat la îmbarcare: „Zborul pe jumătate gol. Ei au chemat-o la Consulat să o ducă la zborul de Oman”.
Anterior, părinții Irinei au semnalat că numele adolescentei ar fi fost eliminat de pe lista pasagerilor pentru unul dintre zborurile de repatriere asistate de MAE, în contextul operațiunilor derulate pentru aducerea acasă a copiilor blocați în zona Golfului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. De aici ar fi rezultat și situația din autocar, unde i s-ar fi transmis că reprezintă „o vulnerabilitate”.
Ce reproșează criticii și cum răspunde familia
În spațiul public au apărut reacții care o vizează atât pe Irina Ponta, cât și pe autorități. Activista Dana Hering a ieșit în apărarea ministrului de Externe Oana Țoiu și a susținut că prezența Irinei ar fi însemnat pierderea locului pentru alt copil, dat fiind că mai mulți minori așteptau repatrierea.
„Fata de aproape 18 ani a lui Ponta, care trăia neînsoțită într-un apartament din Dubai, lua locul unui alt copil, pentru că mai sunt 94 de copii care așteaptă zborul spre România. Dar asta nu-i interesează pe jurnaliștii neamului”.
Replica Dacianei Sârbu insistă că, deși Irina a fost inclusă în procedurile de repatriere, nu a ocupat locul nimănui, deoarece cursa din Oman ar fi avut locuri disponibile. Totodată, Sârbu susține că implicarea instituțională a constat în chemarea fetei la Consulat pentru a fi îndrumată către zborul respectiv, fără ca acest lucru să fi creat dezavantaje altor minori.
În paralel, contextul de securitate a făcut ca un grup de 28 de copii aflați într-o tabără în Emirate să rămână blocați și să aibă nevoie de repatriere asistată de MAE. Disputa publică s-a concentrat pe criteriile de prioritate la îmbarcare și pe corectitudinea procedurilor, pe de o parte, și pe afirmațiile familiei Irinei Ponta că zborul din Oman ar fi avut locuri libere, pe de altă parte.
Elementele-cheie ale poziției familiei sunt: eticheta de „vulnerabilitate” atribuită Irinei la plecarea spre aeroport, înlăturarea ei temporară din fluxul de transport al copiilor și includerea ulterioară pe cursa din Oman după ce ar fi fost chemată la Consulat. Toate aceste susțineri sunt prezentate de Daciana Sârbu ca argumente că adolescenta nu a luat locul niciunuia dintre ceilalți minori.
În acest cadru, operațiunile de repatriere rămân legate de disponibilitatea locurilor și de procedurile aplicate în situații de criză, iar relatarea Dacianei Sârbu plasează accentul pe faptul că pe segmentul Oman–București ar fi existat capacitate neutilizată și sprijin consular punctual pentru orientarea către acel zbor.