Ilie Bolojan, la Bruxelles: Europa se pregătește pentru vremuri grele. România rămâne fermă în sprijinul Ucrainei și în consolidarea Flancului Estic
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a reprezentat țara noastră, miercuri, 2 iulie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii UE au discutat despre apărarea comună și sprijinul continuu pentru Ucraina. Într-un context marcat de incertitudini geopolitice și amenințări din Est, Europa își regândește prioritățile de securitate, iar România joacă un rol tot mai important.
Fonduri masive pentru apărare: UE deschide portofelul
Una dintre cele mai importante decizii anunțate la finalul reuniunii vizează alocarea a 150 de miliarde de euro pentru întărirea apărării europene. Banii vor fi puși la dispoziția statelor membre sub forma unui împrumut și vor putea fi utilizați inclusiv din fonduri europene nefolosite, evitând astfel risipa de resurse.
De asemenea, s-a decis ca o parte dintre cheltuielile de apărare să fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, o măsură așteptată mai ales de țările din Est, care au nevoie de flexibilitate fiscală pentru a-și întări armatele.
„Această decizie este crucială pentru România. Vom putea investi mai mult în siguranța cetățenilor fără a fi penalizați bugetar”, a transmis Bolojan, subliniind că țara noastră a alocat deja peste 2,2% din PIB pentru apărare, peste media europeană de 1,9%.
Ce echipamente sunt prioritare pentru Europa
UE își canalizează acum eforturile pe achiziții comune, pentru a reduce costurile și a crește eficiența. Prioritățile sunt clare:
- drone militare moderne
- sisteme antirachetă
- sateliți de supraveghere
- mobilitate militară rapidă
În plus, Banca Europeană de Investiții va finanța direct companiile din domeniul apărării, sprijinind integrarea industriei de profil în Uniune și reducerea dependenței de exporturi externe.
România, între solidaritate și prudență
În privința sprijinului pentru Ucraina, liderii europeni au transmis un mesaj ferm de unitate, chiar dacă Ungaria s-a opus unei decizii unanime. România va continua să susțină Kievul, însă cu o abordare echilibrată.
„Sprijinul nostru nu înseamnă trimiterea de trupe. România este un hub logistic important pentru Ucraina și va participa la viitorul summit de la Paris din 11 mai, dar fără implicare directă pe teren”, a precizat Bolojan.
De altfel, liderul de la București a reafirmat că o pace justă și durabilă în Ucraina este singura cale de a proteja întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova și România.
Flancul Estic, o prioritate comună. Turcia, un aliat esențial
Ilie Bolojan a subliniat importanța întăririi Flancului Estic – de la Marea Baltică la Marea Neagră – în parteneriat cu NATO și aliații strategici. El a evocat rolul Turciei ca actor-cheie în securitatea regională, afirmând că orice strategie în Marea Neagră trebuie să țină cont de poziția acesteia.
De asemenea, președintele interimar a sprijinit propunerea unui summit de urgență UE-SUA, formulată de premierul Italiei, Giorgia Meloni. „Există șanse mari ca săptămâna viitoare să fie semnat un acord care va întări cooperarea transatlantică în domeniul securității”, a adăugat el.
România, pregătită pentru provocările viitorului
Întrebat despre posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, Bolojan a fost tranșant: „Viitorul nu mai aparține armatelor numeroase, ci celor profesioniste, bine echipate, cu tehnologii moderne. Avem nevoie de drone, sateliți, inteligență artificială – nu doar de soldați.”
În ceea ce privește securitatea internă, în contextul tensiunilor cu Rusia și expulzarea recentă a unui diplomat rus, Bolojan a atras atenția asupra războiului hibrid purtat de Moscova: „Instituțiile noastre trebuie să fie în alertă maximă pentru a preveni orice tentativă de destabilizare.”
Moldova și România: o relație tot mai strânsă, dar prudentă
Întrebat dacă România ar putea garanta securitatea Republicii Moldova, președintele interimar a evitat un răspuns direct, dar a precizat că țara noastră face deja tot posibilul pentru a menține pericolul la distanță de granițele estice. Totodată, el a menționat proiectul legislativ privind doborârea dronelor neidentificate, aflat în prezent în analiza Curții Constituționale.
România vrea o parte din industria de apărare europeană
Referitor la fondurile de 150 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE, Bolojan a precizat că România va încerca să atragă o parte semnificativă din acestea pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare. „Avem nevoie de investiții serioase în acest domeniu și vom face toate demersurile pentru a profita de această oportunitate”, a punctat el.
Reuniunea de la Bruxelles confirmă o tendință clară: Europa se reînarmează, iar România este parte activă a acestui proces. În fața unei Rusii imprevizibile și a unui context regional instabil, Bucureștiul mizează pe colaborarea transatlantică, pe investiții în apărare și pe o abordare lucidă, dar fermă. Iar românii trebuie să știe că, în aceste vremuri tensionate, țara lor nu este singură și nici nepregătită.