Elena Udrea revine în atenția instanțelor cu o nouă mișcare juridică în dosarul Hidroelectrica, după ce a formulat o contestație la executare privind confiscarea sumei de 900.000 de euro, parte din totalul stabilit de judecători ca fiind obținut prin trafic de influență.
Deși în iunie 2024 a scăpat de răspunderea penală ca urmare a intervenirii prescripției faptelor – alături de celălalt inculpat, Dan Andronic – instanța a decis aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale. Concret, judecătorii au dispus confiscarea sumelor de 2,5 milioane de euro și 900.000 de euro, bani considerați a fi fost primiți ca mită de la omul de afaceri Bogdan Buzoianu.
De unde provine suma de 900.000 de euro
Potrivit hotărârii, cei 900.000 de euro reprezentau o creanță preluată de Elena Udrea la finalul anului 2011 de la firma Grammotechniki Ltd, societate controlată de un denunțător din dosar. Creanța provenea dintr-un împrumut acordat în 2010 și era garantată cu un pachet majoritar de părți sociale la două publicații.
Judecătorii au reținut că Udrea ar fi folosit persoane interpuse și firma Barringwood Ltd pentru a ascunde faptul că era beneficiara reală a acestei sume, dar și pentru a masca natura ilicită a provenienței banilor. În opinia instanței, întreaga operațiune s-ar fi înscris în oferta inițială de 5 milioane de dolari pentru a-și trafica influența în interesul afacerilor din domeniul energiei electrică ale lui Buzoianu.
Argumentul apărării: „confiscare dublă”
Avocata Elenei Udrea a susținut în contestația la executare că s-ar fi ajuns la o „confiscare dublă”. Deși instanța de fond a motivat măsura confiscării speciale în baza articolului 112 alin. 1 lit. e) din Codul penal – referitor la bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală – în considerente ar fi reținut că produsul infracțiunii îl reprezintă, de fapt, părțile sociale ale celor două publicații.
În aceste condiții, apărarea a arătat că instanța ar fi trebuit fie să dispună confiscarea părților sociale, fie să anuleze actele considerate fictive. Cum părțile sociale au rămas în proprietatea lui Dan Andronic, iar în paralel s-a dispus confiscarea sumei de 900.000 de euro de la Elena Udrea, avocata a susținut că măsura ar depăși cadrul legal și ar produce un efect injust.
Mai mult, s-a invocat existența unei cauze ilicite și imorale în contractul de vânzare-cumpărare a părților sociale din 15 noiembrie 2011, apreciindu-se că acesta ar fi lovit de nulitate absolută.
Ce a decis Curtea de Apel București
Dosarul a fost înregistrat pe 17 noiembrie 2025 la Curtea de Apel București. Instanța a analizat însă strict limitele procedurale ale contestației la executare.
Judecătorii au subliniat că o contestație la executare nu poate modifica sau schimba soluția pronunțată pe fondul cauzei, deoarece hotărârea definitivă are autoritate de lucru judecat. Prin această cale procedurală pot fi lămurite doar eventuale neclarități privind punerea în executare a deciziei, nu și aspecte legate de legalitatea sau temeinicia soluției de condamnare ori a măsurilor dispuse.
Curtea a arătat că toate aspectele privind obiectul și întinderea confiscării speciale au fost deja analizate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, prin decizia penală din 4 iunie 2024. Atât apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție, cât și cel formulat de Udrea au fost soluționate, iar chestiunile legate de confiscare au fost tranșate definitiv.
În aceste condiții, judecătorii au concluzionat că nu există nelămuriri privind obiectul sau întinderea măsurii de confiscare și nici asupra temeiului juridic al dispunerii acesteia. Solicitarea de constatare a nulității absolute a actelor de transfer al părților sociale a fost considerată ca depășind cadrul procesual penal, urmând a putea fi analizată, eventual, în litigii civile separate.
Contestația, respinsă ca neîntemeiată
Pe 18 decembrie 2025, Curtea de Apel București a respins contestația la executare formulată de Elena Udrea, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile articolului 598 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală.
Ulterior, pe 8 ianuarie 2026, Elena Udrea a formulat o nouă contestație, însă până în prezent nu a fost stabilit următorul termen de judecată.
Astfel, chiar dacă fostul ministru a scăpat de răspunderea penală în dosarul Hidroelectrica prin intervenirea prescripției, măsura confiscării speciale a sumelor considerate produs al infracțiunii rămâne, cel puțin pentru moment, în vigoare.