Parlamentul a aprobat pe 1 aprilie 2026 o modificare a Codului civil prin care persoanele divorțate pot păstra numele dobândit în timpul căsătoriei fără acordul fostului partener. Măsura schimbă procedurile folosite până acum și reașază accentul pe dreptul la identitate, cu efecte directe în relația cetățenilor cu instituțiile publice și cu mediul profesional.
Inițiativa legislativă este prezentată drept o premieră în România, având ca obiectiv simplificarea traseului administrativ după separare și eliminarea situațiilor de dependență față de consimțământul celuilalt soț. Conform regulilor adoptate, persoana care dorește să păstreze numele de căsătorie își exercită această opțiune în mod unilateral, cu respectarea pașilor administrativi standard. Legea urmează să fie promulgată de președinte pentru a intra efectiv în vigoare.
Ce prevede modificarea Codului civil
Până acum, păstrarea numelui după divorț depindea, de regulă, de acordul expres al fostului soț sau al fostei soții, iar lipsa acestuia împingea părțile către instanță. Noua reglementare scoate din ecuație această condiție, permițând păstrarea numelui printr-o opțiune personală, fără a mai fi necesară o negociere post-divorț.
„Este o schimbare simplă, dar cu efect real: oamenii pot să-şi organizeze viaţa profesională şi personală fără complicaţii inutile, păstrând controlul asupra propriei identităţi. Această lege înseamnă mai mult decât acte şi proceduri: fiecare persoană poate să-şi regăsească liniştea şi să-şi reconstruiască viaţa după divorţ în propriul ritm. Pentru părinţi, pentru profesionişti, pentru oricine trece printr-o despărţire, puterea de a alege numele le oferă stabilitate şi siguranţă într-un moment care este deja dificil. Acum, fiecare persoană care are nevoie de această lege poate să-şi exercite acest drept în mod liber şi demn”, a declarat Pollyanna Hangan, deputata care a inițiat noul proiect legislativ.
Prin această schimbare, procedurile administrative după divorț se simplifică vizibil. Se anticipează reducerea birocrației, scăderea numărului de drumuri la ghișee și eliminarea unor costuri legate de acțiunile în instanță. Persoanele care își păstrează numele nu vor mai fi nevoite să-și modifice documentele de identitate deja valabile — precum cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau semnătura electronică — doar din cauza schimbării numelui.
Beneficii practice și impact social
Modificarea are o miză socială clară pentru părinții divorțați, în special pentru mame, care se confruntau cu solicitări repetate de a dovedi legătura cu propriii copii în relația cu școala, spitalul sau alte instituții. Posibilitatea de a păstra același nume cu cel al copiilor reduce riscul de confuzii și episoade neplăcute la ghișee.
„Identitatea nu poate depinde de bunăvoinţa sau, din contră, de şantajul emoţional al fostului partener. Mii de românce sunt puse astăzi în faţa unui paradox: dacă vor să aibă acelaşi nume cu copiii lor au nevoie de acordul celui de care tocmai au divorţat. Iar dacă acel acord nu vine, sunt obligate să meargă în instanţă, adică birocraţie, costuri şi drumuri inutile. Iar până obţin în instanţă dreptul lor, mama trebuie să dovedească, la şcoală sau la spital, că este mama propriilor copii. Asta este mai mult decât birocraţie, este umilinţă. Şi asta am corectat prin votul de astăzi”, a precizat Iulian Lorincz.
În plan procedural, măsura ușurează și divorțul pe cale administrativă (la notar sau la ofițerul de stare civilă). Până acum, aceste proceduri rapide erau disponibile doar dacă exista înțelegere asupra numelui după separare. Eliminarea condiției deschide calea pentru mai multe cazuri soluționate în afara instanței, cu mai puține formalități și timpi de așteptare reduși.
Susținătorii subliniază că reforma așază în centrul reglementării dreptul fiecăruia de a-și menține coerența identitară în viața profesională și privată, oferind stabilitate și siguranță într-un moment dificil cum este despărțirea. Rămâne ca, după promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, autoritățile să emită precizările tehnice necesare pentru aplicarea unitară a noilor reguli.
În practică, cei interesați pot solicita clarificări la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor sau la notarii publici pentru a înțelege ce documente vor fi cerute la depunerea opțiunii privind păstrarea numelui, odată ce noile prevederi devin aplicabile.
