Fără precedent – aceasta este tonalitatea transmisă de reprezentantul Iranului pe lângă instituțiile ONU de la Geneva, Ali Bahreini, care a afirmat că Teheranul nu intenționează să reia discuții cu Statele Unite atât timp cât continuă atacurile aeriene atribuite SUA și Israelului. Potrivit diplomatului, „unicul limbaj posibil cu SUA în acest moment este cel al apărării”, mesaj care marchează o înăsprire vizibilă a poziției iraniene.
Declarațiile au fost făcute marți, într-o conferință de presă la Geneva, și conturează un cadru regional tensionat, în care Teheranul își condiționează orice gest de deschidere de oprirea ostilităților. Prin această abordare, partea iraniană transmite că instrumentele de apărare și securitate rămân prioritare în fața reluării negocierilor.
Teheranul respinge reluarea contactelor cu Washingtonul
Ambasadorul Ali Bahreini a insistat că nu a existat nicio tentativă din partea Teheranului de a stabili un canal direct cu președintele SUA sau cu administrația americană.
„Nu a existat din partea noastră vreo abordare a președintelui SUA sau vreun contact de orice fel”.
Afirmația contrazice mesajul postat de liderul de la Washington pe rețeaua sa socială, unde a susținut că Iranul ar fi dorit discuții, dar a fost refuzat. Trump a scris:
„Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”.
În replică, diplomatul iranian a calificat declarațiile drept neadevărate:
„Trump este cunoscut că inventează minciuni și continuă să o facă. Suntem obișnuiți cu declarațiile sale false”.
Bahreini a arătat că ultimele discuții indirecte dintre SUA și Iran avuseseră loc vineri, cu o zi înainte de declanșarea atacurilor aeriene asupra Iranului, element care, în viziunea sa, confirmă absența unei intenții reale de a negocia din partea americană.
Condiții invocate de Teheran și reacții la nivel internațional
Oficialul a precizat că o eventuală recalibrare diplomatică depinde de oprirea imediată a violențelor și de garanții solide privind ne-repetarea unor acțiuni ostile la adresa Iranului:
„încetarea războiului și garanția că nu se va repeta vreo agresiune împotriva Iranului”.
În același timp, Bahreini a criticat poziția unor capitale europene, pe care le acuză de dublu standard pentru lipsa unei condamnări ferme a loviturilor asupra Iranului:
„În mod regretabil, multe dintre ele nu au condamnat agresiunea și unele chiar au încercat să o justifice”.
Mesajele de la Geneva se înscriu într-un tablou regional marcat de escaladare, unde canalele diplomatice par tot mai puține, iar în prim-plan rămân calculele de securitate. Dincolo de schimbul de acuzații, rămâne deschisă întrebarea dacă presiunea militară va lăsa loc, în viitor, unei piste de dialog credibile între părți.
Contextul evoluează rapid, iar reacțiile anunțate la nivel internațional vor indica dacă premisele cerute de Teheran – oprirea atacurilor și garanțiile de neagresiune – pot deveni un cadru minim pentru discuții sau dacă situația va continua pe terenul confruntării.