Decizie definitivă în dosarul privind anularea alegerilor prezidențiale: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins vineri, 17 ianuarie 2025, recursul formulat de Călin Georgescu. Hotărârea este irevocabilă și închide litigiul deschis după reluarea procesului electoral dispusă în urma deciziei Curții Constituționale.
Ce a decis Înalta Curte
Instanța supremă a menținut soluția Curții de Apel București din 31 decembrie 2024 și a respins ca nefondat recursul lui Călin Georgescu, precum și demersurile conexe depuse în cauză. În aceeași hotărâre, au fost soluționate și recursurile/cererile altor participanți:
• S-a constatat nulitatea recursurilor formulate de Kovacs Denes, Nica Leon, Marcu Maria și Dimitriu Constantin, împotriva Sentinței nr. 139/31.12.2024 a Curții de Apel Buc
Contextul: anularea primului tur și acuzațiile invocate
Litigiul a pornit după ce Curtea Constituțională a decis, la 6 decembrie 2024, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat inițial de Călin Georgescu. În baza acestei decizii și a documentelor desecretizate de CSAT (primite de la SRI, SIE, MAI și STS), BEC a dispus reluarea scrutinului „de la zero”.
Potrivit acestor documente, autoritățile au semnalat nereguli legate de finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Deși către AEP au fost raportate zero cheltuieli, SRI și MAI au indicat că promovarea pe TikTok ar fi fost plătită de Bogdan Peșchir, cu o valoare estimată la un milion de euro. În plus, documentele vorbesc despre acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C care susțin procesul electoral și despre expunerea României la operațiuni hibride.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”.
În acest cadru, Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au acționat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții ale statului – între care Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul General, Curtea Constituțională și SRI –, precum și pe Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi. Reclamau anularea a două hotărâri ale BEC ce reluau alegerile, iar Georgescu susținea că nu există probe pentru invalidarea scrutinului și cerea reluarea turului al doilea, în formula în care se calificase alături de Elena Lasconi.
Pe parcursul ședințelor de la Curtea de Apel și de la ICCJ, Georgescu a sosit însoțit de un dispozitiv consistent de securitate – bodyguarzi cu trecut controversat – și a fost întâmpinat de sute de susținători la intrarea în instanță.
• A fost anulat, ca nesemnat, recursul lui Dimitriu Neculae.
• Recursul lui Pravă Marin a fost respins ca inadmisibil.
• Au fost respinse ca nefondate recursurile Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept și ale intervenientei accesorii Public Attitude.
• Cererea de intervenție accesorie în sprijinul lui Călin Georgescu, formulată de Coaliția pentru Drepturi, Libertăți și Protecție și persoanele Nuț Gabriela Ștefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Hotărârea a fost pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, la data de 17 ianuarie 2025. Completul a fost format din judecătoarele Gabriela Elena Bogasiu (președinte), Liliana Vișan și Carmen Maria Ilie.