Dragoș Moștenescu, cunoscut publicului larg pentru rolul său emblematic din serialul „La Bloc”, s-a stabilit în Marea Britanie, unde a decis să își continue cariera artistică într-un mod diferit, dar fidel propriei viziuni creative. După o perioadă în care scena artistică din România nu i-a mai oferit oportunități relevante, actorul a ales să o ia de la capăt peste hotare, alături de soția sa și cei trei copii.
Carieră reinventată în Marea Britanie
După încheierea difuzării serialului care i-a adus notorietatea în anii 2000, Dragoș Moștenescu a avut doar apariții sporadice în proiecte de televiziune, fără a mai accede la roluri consistente. Confruntat cu un dezinteres din partea producătorilor români, artistul a luat decizia de a-și închide capitolul din țară, vânzând toate bunurile și mutându-se definitiv în Regatul Unit.
În Marea Britanie, Moștenescu a găsit o formulă artistică pe măsura talentului său versatil. A creat un concept de one-man show în care îmbină elemente de stand-up comedy cu muzică live, performând în cluburi de comedie. „Trebuie să recunosc că e un pic greu, trebuie să vorbești și în același timp să ‘intuiești’ particularitățile limbii pentru a putea transmite mesajul corect publicului din fața ta”, a declarat actorul pentru ziarulromanesc.net.
Spectacolele sale se diferențiază chiar și pe scena britanică printr-un format aparte. „Este un music-show unde mă duc în săli care au pian, dacă nu, vin eu cu un pian. Am un pian digital pe care îl aduc cu mașina și-l pun pe scenă, ca să pot să performez. Ceea ce fac eu este mult mai mult decât stand-up, este mai mult spre variety, one-man show”, a explicat el.
O perspectivă critică asupra comediei românești
În ciuda succesului artistic obținut în Marea Britanie, Dragoș Moștenescu urmărește cu interes și îngrijorare evoluția comediei din România. Actorul exprimă o critică fermă față de direcția în care s-a îndreptat umorul românesc, pe care îl consideră lipsit de rafinament și adesea bazat pe batjocura celor vulnerabili.
„Umorul s-a calat pe prost, pe bețiv, pe idiot, șchiop, pe orb și pe chestiunea că scoatem umorul din handicap, ceea ce în oricare loc din lume nu e permis și nu e OK”, afirmă Moștenescu. El atrage atenția asupra unei tendințe periculoase de a exploata suferința și condiția precară a cetățenilor pentru a obține reacții facile din partea publicului: „Facem haz pe statutul de prost plătit al românului, ceea ce iarăși nu e OK.”
Totodată, actorul semnalează lipsa de răbdare și de strategie din partea celor care decid conținutul difuzat. „Au fost încercări, dar nu au fost lăsate să ajungă la maturitate. Pentru că dacă nu performează din prima, marii producători nu au răbdare cu așa ceva.”
Speranțe pentru un conținut mai echilibrat
Moștenescu susține că publicul român ar putea reacționa pozitiv la producții de calitate, dacă acestea ar beneficia de susținere și promovare susținută. „Cred că cei care difuzează chestiunile astea ar trebui să pună mai mult interes în a pune lucruri mai spălate, mai decente, care cu puțină răbdare și timp vor începe să prindă la public”, este de părere actorul.
El deplânge faptul că bârfa a ajuns să domine emisiunile din România, în detrimentul unui conținut artistic curat și valoros. „Eu nu spun că în alte țări nu există show-uri bazate pe bârfă, dar le numeri pe degete, restul sunt spectacole curate și decente”, a adăugat acesta.
Chiar dacă nu se așteaptă ca televiziunile să promoveze conținut cu teme academice în orele de maximă audiență, Dragoș Moștenescu consideră că există loc suficient pentru emisiuni cu umor inteligent, construite în jurul unor personaje autentice și talentate. „Măcar să se difuzeze ceva care să fie spălățele și cu un umor curant care să aibă oameni interesanți”, a subliniat el.
Vocea actorului rămâne una echilibrată, dar hotărâtă în peisajul actual al divertismentului românesc, dominat de goana după audiență imediată. Chiar dacă își desfășoară activitatea departe de România, Moștenescu continuă să rămână conectat la realitățile din țară și să contribuie la dezbaterea necesară privind calitatea culturii de masă.