Un denunț penal care o vizează pe ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a fost anunțat drept înregistrat la Direcția Națională Anticorupție pe 10 martie 2026. Avocatul Adrian Cuculis susține că a sesizat procurorii pentru abuz în serviciu, în legătură cu felul în care a fost gestionată repatrierea unor cetățeni români din zona Golfului. În document, el solicită și ridicarea imunității parlamentare a Oanei Țoiu – ministră și, totodată, deputată – pentru a permite verificări tehnice asupra comunicațiilor oficiale.
Denunțul vine pe fondul disputelor publice iscate după ce fostul premier Victor Ponta a reclamat că fiica sa, minoră, nu ar fi fost lăsată să urce într-un avion de repatriere. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au invocat procedurile și evidențele consulare ca bază a deciziilor luate în teren, iar șefa diplomației a transmis că nu a intervenit în cazuri individuale.
Ce susține denunțul și ce măsuri cere
Potrivit avocatului, faptele imputate ar ține de atribuțiile liniei de comandă din MAE. În argumentație apare calificarea pretinsă a faptei: „abuz în serviciu în forma autoratului”, pe motiv că „toată coordonarea se face vertical”. Tot el susține că ridicarea imunității ar fi „o consecință normală a percheziționării dispozitivelor”, măsură invocată pentru a verifica schimburile de mesaje dintre nivelul central și consulate.
Ministra neagă că ar fi cerut sau dispus excluderea vreunui nume din liste. Ea afirmă că discuțiile cu echipa consulară au vizat doar criteriile generale, nu cazuri punctuale, subliniind nevoia de tratament echitabil pentru situațiile vulnerabile.
„Niciun ministru de Externe nu are acces la baza de date cu nume și prenume.”
Totodată, Oana Țoiu a transmis că, în sistemul gestionat de MAE, nu ar fi existat înregistrări privind „minor neînsoțit” în cazul invocat, explicând că prioritatea operațională a fost acordată copiilor însoțiți și cazurilor medicale. În comunicările publice, ea a insistat ca orice modificare a componenței grupurilor evacuate „să se asigure […] tratament egal”.
În paralel cu demersul avocatului, Cristian Popescu Piedone a anunțat și el o plângere la DNA pe 6 martie 2026, indicând incidentul de la repatrierea din Dubai drept situația de fapt reclamată. Din zona politică și civică au apărut, în ultimele zile, mai multe solicitări de clarificare privind criteriile și traseul decizional folosite în aceste misiuni.
Scandalul repatrierilor, acuzații și audieri în Parlament
Controversa a fost alimentată la 5 martie 2026, când Victor Ponta a declarat public: „Da, a dat-o doamna Țoiu jos din avionul […]”, susținând că ar fi existat un apel direct către consulul României. Fosta eurodeputată Daciana Sârbu a completat că i s-ar fi transmis fetei că este o „vulnerabilitate” din cauza numelui. Dinspre instituții, purtătorul de cuvânt al MAE a precizat că adolescenta nu figura în evidențele consulare la momentul respectiv.
Pe 11 martie 2026, Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților a invitat-o pe Oana Țoiu la audieri, alături de consulul României la Dubai, pentru explicații privind organizarea zborurilor și prioritizarea categoriilor vulnerabile. Ședința a fost tensionată, iar reprezentanți din mai multe partide au cerut lămuriri punctuale, inclusiv cu privire la locurile rămase neocupate pe unele curse operate prin mecanismul european de protecție civilă.
„Nu am întrebat niciodată despre niciun caz individual.”
Ministra a mai spus că a existat „o comunicare paralelă față de canalele oficiale” la nivel consular, situație ce ar necesita corecturi de procedură. Ea a reiterat că deciziile privind alocarea locurilor au fost raportate pe categorii (copii însoțiți, cazuri medicale, personal de însoțire), nu pe nume.
Pe componenta operațională, Oana Țoiu a anunțat în 11 martie continuarea evacuărilor prin rescEU și noi zboruri destinate cetățenilor români din Abu Dhabi, Dubai și Oman: „Vom avea și mâine seară un zbor de evacuare […]”, menționând că alocările de locuri țin cont de solicitările și urgențele raportate de consulate.
În acest moment, sesizările formulate pe numele Oanei Țoiu se află în etapa inițială – faza de registratură și evaluare preliminară. Dacă procurorii anticorupție consideră că sunt întrunite condițiile pentru verificări intruzive la un membru al Parlamentului, pot solicita Camerei Deputaților aprobări procedurale, distincte de orice act de urmărire penală propriu-zis.
