Denunț oficial la DNA împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu, a fost depus de avocatul Adrian Cuculis la Structura Centrală a Direcției Naționale Anticorupție. Documentul acuză modul în care ar fi fost gestionată repatrierea cetățenilor români aflați în Dubai, în contextul unor evenimente armate relatate în spațiul public.
Denunțul și acuzația de abuz în serviciu
Potrivit lui Adrian Cuculis, instrumentarea situației de către conducerea Ministerului Afacerilor Externe ar fi ridicat probleme de legalitate. În plângere se invocă presupuse decizii luate la nivel de minister și puse în practică pe linie consulară, cu efect asupra evacuării românilor din zona de risc.
„a dispus, manageriat și implicat în problema repatrierii românilor aflați în Dubai cu ocazia izbucnirii conflictelor armate ce au avut bilanț cu pierderi omenești și vătămări corporale”.
Avocatul subliniază că, în opinia sa, încadrarea juridică vizează abuzul în serviciu în forma autoratului, nu instigarea. Argumentul central ține de ierarhia MAE și de fluxul decizional care pleacă de la ministru spre structurile consulare.
„În disonanta cu alte păreri, apreciez că în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativele conferite de către lege Min. de Externe, fapta de care se poate face vinovată doamna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz in serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical de la Ministru spre consulate, conform legii”.
Solicitarea ridicării imunității și contextul invocat
În același demers, Cuculis cere și ridicarea imunității ministrului, măsură pe care o consideră necesară pentru a clarifica traseul deciziilor și modul de comunicare între nivelul central și structurile subordonate.
„ca o consecință normală a perchezitionării dispozitivelor ministrului în vederea stabilirii cu exactitate a modului de comunicare cu palierele inferioare”.
Contextul la care se raportează denunțul cuprinde evenimentele din 28 februarie 2026, urmate de zilele de 1 și 7 martie, când, conform afirmațiilor avocatului, ar fi existat atacuri cu rachete ce au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi. În acest cadru, sunt invocate informații din spațiul public privind victime și răniți.
„Din spațiul public am luat cu toții la cunoștință despre situația ca la data de 28.02.2026, pe teritoriul statului Dubai, statul Iran a lansat succesiv valori majore de rachete balistice ce au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi, inclusiv în desfășurarea de evenimente chiar și către aeroportul internațional Dubai dar și catre clăridri emblematice cum ar fi Burj Al Arab și alte structuri și infrastructuri civile și turistice. Deși stirea s-a propagat cu un oarecare scepticism, rezultatul sau bilantul în primele zile s-a ridicat la peste 100 de răniți și 4 morși dintre care majoritatea se aflau în Dubai, astfel încât și evenimentele din zilele următoare din datele de 1 și 7 martie a.c au consolidat ideea unui conflict militar important”, spune Cuculis.
Din perspectiva autorului denunțului, MAE ar fi trebuit să activeze rapid mecanismele instituționale de criză pentru repatriere. Sunt menționate criterii interne de vulnerabilitate și cadrul legal privind protecția copilului și a persoanelor cu dizabilități, care ar fi trebuit să orienteze prioritizarea evacuărilor.
„În acest context, conform reglementărilor aflate în vigoare și în funcție de ierarhizarea Ministerului Afacerilor Externe, în fruntea căruia se afla făptuitoarea Țoiu Oana Silvia, pe filiera consulară și în subordinea directă a acesteia, aveau obligația așa cum vom arăta, să stabilească în cadrul celulei de criza din cadrul MAE și ulterior în secțile consulare, modul de evacuare al cetățenilor români în funcție de criteriile interne de vulnerabilitate ce pot fi date fie de către legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului sau legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sau persoanele vulnerabile așa cum sunt ele reglementate în dreptul comun penal în zona traficului sau exploatării”, spune Cuculis.
Un episod intens discutat a vizat, conform relatărilor prezentate în denunț, refuzul îmbarcării unui minor de 17 ani într-o aeronavă care a revenit la București, în condițiile în care ar fi existat 14 locuri libere. Acest caz este invocat ca indiciu al lipsei de transparență în stabilirea ordinii de evacuare.
„Ordinea și criteriile de selecționare și aplicare a prioritizării celor ce urmau să fie evacuați din zona de război s-a făcut total netransparent, iar momentul la care opinia publicaă a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion ce s-a întors la București cu o capacitate de 14 locuri goale a fost momentul la care la nivel de spațiu public „oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E prin principalul coordonator în situații de criză, Ministrul de Externe, comisese cel puțin o infracțiune conexa infracțiunilor de corupție”.
Demersul penal înaintat de avocat urmează să fie analizat de procurori, iar aspectele legate de procedura privind imunitatea ministerială au fost solicitate în cadrul aceluiași denunț, pentru clarificarea modalității în care au fost luate și comunicate deciziile în perioada menționată.