Viktor Orbán a autorizat ca Guvernul de la Budapesta să intervină, în mod oficial, în procesul deschis de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene, pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Litigiul pornește de la refuzul Comisiei, din septembrie 2025, de a accepta o inițiativă cetățenească privind sprijinirea regiunilor cu identitate națională distinctă – o temă ce atinge și așa-numitul Ținut Secuiesc din România.
Despre miza procesului la CJUE
În noiembrie 2025, CNS a sesizat CJUE solicitând anularea deciziei Comisiei. Executivul european respinsese inițiativa cetățenească intitulată Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și durabilitatea culturilor regionale, argumentând că actualul cadru al UE oferă deja garanții suficiente pentru protecția minorităților, tratament egal și respectarea diversității culturale și lingvistice. Potrivit organizatorilor, inițiativa adunase peste 1,2 milioane de semnături validate în aproximativ doi ani.
CNS contestă temeiurile juridice ale refuzului și susține că obligația de motivare nu a fost respectată. Decizia Budapestei de a interveni în cauză, ca stat membru, adaugă greutate atât politică, cât și juridică demersului inițiat de organizația secuiască. În această etapă, CJUE urmează să primească și să evalueze observațiile părților, înainte de a stabili calendarul procedural pentru judecata pe fond.
Reacții și context regional
Reprezentanții CNS au salutat public implicarea cabinetului ungar, pe care o văd drept un semnal de susținere pentru comunitatea maghiară din Transilvania. Președintele CNS, Balázs Izsák, a transmis că intervenția Budapestei este
încurajatoare pentru întreaga comunitate națională maghiară din Transilvania”.
Regiunea cunoscută sub numele de Ținutul Secuiesc (Székelyföld) cuprinde județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, teritoriu transilvănean locuit majoritar de secui, considerați un subgrup etnic maghiar. Discuțiile despre autonomie sau despre un statut special au revenit constant în spațiul public, alimentând dezbateri intense la nivel național.
Nu este prima dată când autoritățile de la Budapesta se alătură demersurilor CNS. A fost evocat precedentul din martie 2019, când – după un parcurs juridic de aproximativ șase ani – susținerea guvernului ungar a cântărit într-un litigiu câștigat împotriva Comisiei Europene legat de înregistrarea unei inițiative cetățenești referitoare la regiunile naționale.
În comunicările sale, CNS a făcut trimitere și la repere simbolice ale politicii ungare față de diaspora maghiară. Este menționată declarația din 1990 a lui József Antall,
„dorește să fie prim-ministrul în spirit al celor 15 milioane de maghiari”,
precum și mesajele transmise de-a lungul anilor ’90 de Viktor Orbán, care au subliniat responsabilitatea Ungariei față de maghiarii din afara granițelor sale. Potrivit CNS, aceste poziții au alimentat o viziune de „reunificare” simbolică și juridică a națiunii maghiare, fără schimbarea frontierelor.
Prin intervenția oficială a Ungariei în dosarul aflat pe rol, miza politică și juridică sporește: judecătorii CJUE vor analiza dacă respingerea inițiativei de către Comisie a respectat standardele legale. În funcție de parcursul procedural, instanța poate solicita observații suplimentare, poate fixa o ședință publică de pledoarii și, ulterior, va pronunța soluția, cu posibile efecte asupra viitoarelor inițiative cetățenești ce privesc regiunile cu identitate națională distinctă.