O femeie diagnosticată cu cancer colorectal în stadiul IV a povestit, în cadrul unui eveniment dedicat depistării precoce, cum a trecut peste șase luni de constipație alternată cu diaree punând totul pe seama stresului și a dietei. Abia o colonoscopie i-a dezvăluit tumora. Experiența ei readuce în prim-plan un mesaj simplu: simptomele persistente trebuie investigate, iar screeningul de rutină de la 45 de ani poate preveni boala sau o poate prinde la timp.
Esențialul, pe scurt
Semnale de alarmă frecvent ignorate. Schimbări ale tranzitului (constipație/diarree ce se repetă câteva săptămâni), sânge ori mucus în scaun, crampe, balonare care nu cedează, oboseală fără explicație, scădere în greutate, anemie. Chiar dacă par „banale”, nu le amâna.
Când să faci prima colonoscopie. Pentru persoanele cu risc obișnuit, începând cu 45 de ani, chiar dacă nu există semne supărătoare. Dacă ai simptome sau istoric familial, investigațiile sunt recomandate mai devreme, la indicația medicului.
De ce contează screeningul. În multe cazuri, cancerul pornește din polipi adenomatoși. Polipii pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei, prevenind transformarea lor în cancer. Este una dintre puținele investigații care pot fi simultan diagnostic și tratame
Nu te baza pe autodiagnostic. Manifestările pot semăna cu sindrom de intestin iritabil sau cu „indigestii” trecătoare. Autotratamentul cu antispastice, laxative sau „remedii” nu înlocuiește consultul.
Mărturia care poate salva vieți
„În decembrie 2016 am fost diagnosticată cu cancer colorectal… am avut jumătate de an simptome, constipație alternată cu diaree, dar nu m-am gândit că poate fi atât de grav. Am dat vina pe alimentație și pe viața stresată, am zis că poate e colon iritabil. Într-o zi mi-a fost extrem de rău, un medic mi-a recomandat colonoscopia și atunci am depistat tumora… Cancerul a fost în stadiul 4”.
După diagnostic, femeia a trecut prin intervenții chirurgicale și ședințe de chimioterapie, inclusiv pentru metastaze hepatice. Dincolo de tratamentele săptămânale, spune că își desfășoară viața obișnuită și amintește că în familie a existat istoric de cancer de colon (o mătușă), factor care crește riscul și justifică o atenție suplimentară la simptome.
De ce ajungem târziu la medic. Rușinea de a discuta problemele digestive, teama de colonoscopie și convingerea că „va trece de la sine” sunt bariere frecvente. În plus, programul încărcat și accesul inegal la investigații favorizează amânarea.
Semne care merită programare la gastroenterolog: tranzit modificat persistent; sânge în scaun (vizibil sau depistat la testele de hemoragii oculte); crampe, balonare și dureri care nu se explică; senzația de golire incompletă după scaun; oboseală accentuată ori dificultăți de respirație ce pot trăda anemie. Apariția acestor manifestări justifică o discuție rapidă cu medicul.
Ce presupune colonoscopia. Investigația vizualizează interiorul colonului, permite îndepărtarea polipilor și prelevarea de biopsii. Pregătirea corectă și sedarea fac procedura mai ușor de tolerat decât își imaginează majoritatea pacienților. Medicul poate recomanda, în funcție de caz, teste complementare (de exemplu, determinarea sângelui ocult în scaun sau imagistică).
Cine are risc crescut. Persoanele cu rude de gradul I cu cancer colorectal, cele cu boli inflamatorii intestinale sau cu anumite sindroame genetice au nevoie de monitorizare personalizată, stabilită de specialist, adesea începând înainte de 45 de ani.
Nu amâna dacă simptomele persistă sau se agravează. Pentru programarea unei colonoscopii ori pentru testarea de screening, adresează-te medicului de familie sau unui serviciu de gastroenterologie; vei primi indicații adaptate vârstei, istoricului și factorilor tăi de risc.