Sorin Grindeanu a evitat comentariile pe fondul hotărârii CCR, repetând că prioritatea rămâne protejarea banilor din PNRR. Nicușor Dan a salutat public decizia.
După două luni și cinci amânări, Curtea Constituțională a României a pus capăt unei dispute majore legate de pensiile speciale ale magistraților. Odată respinsă obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, legea care reconfigurează aceste pensii poate merge mai departe, cu efecte precum posibila diminuare a beneficiilor și creșterea vârstei de pensionare.
Decizia CCR și implicațiile imediate
Curtea a respins, în final, obiecția de neconstituționalitate ridicată de ÎCCJ, închizând un capitol care ținuse în suspans mediul juridic și societatea civilă. În ședințele precedente, ÎCCJ solicitase inclusiv trimiterea unor întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invocând tratament discriminatoriu și riscul diminuării nejustificate a siguranței financiare pentru judecători.
Pasul făcut acum este esențial pentru jaloanele din PNRR, unde reformarea sistemului de pensii speciale figurează explicit. Presiunea europeană pentru implementare a fost constantă, tocmai pentru a lega sustenabilitatea bugetară de finanțările acordate României.
Concret, hotărârea Curții permite continuarea procedurilor legislative și administrative necesare aplicării noilor reguli: recalibrarea formulelor de calcul, ajustarea treptată a vârstei de pensionare și armonizarea cu restul arhitecturii de pensii din sectorul public.
Reacții și următorii pași
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a punctat că discuțiile nu trebuie să se blocheze în interpretări, ci să avanseze către implementare și protejarea finanțărilor europene.
„Bine că s-a clarificat acest subiect, nu am comentat și nici nu voi comenta decizia CCR. Bine că s-a decis pe acest subiect. De acum este treaba domnului ministru Pîslaru să-și facă treaba și să nu pierdem banii din PNRR.”
Mesajul lui Grindeanu mută accentul pe executarea măsurilor și pe coordonarea instituțională pentru a nu pierde fluxurile financiare aferente planului de redresare. Responsabilitatea operațională se află la Ministerul Muncii, care trebuie să asigure aplicare rapidă și corectă, astfel încât România să evite riscul de a pierde până la un miliard de euro din fonduri europene.
La rândul lui, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de susținere pentru hotărârea Curții: