Rusia reacționează dur după loviturile atribuite Statelor Unite și Israelului pe teritoriul Iranului, de sâmbătă, 28 februarie 2026. Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, îl vizează pe președintele american Donald Trump, pe care îl numește ironic „pacificator”, și afirmă că disc
Moscova cere oprirea loviturilor și întoarcerea la diplomație
Ministerul de Externe al Rusiei solicită încetarea imediată a acțiunilor militare împotriva Iranului și readucerea situației „pe calea soluționării politice și diplomatice”. Potrivit instituției, comunitatea internațională ar trebui să formuleze rapid o evaluare obiectivă a ceea ce Moscova numește „acțiuni iresponsabile”, care riscă să adâncească instabilitatea regională.
Mesajul diplomatic este articulat în două direcții: pe de o parte, oprirea rapidă a operațiunilor militare; pe de altă parte, relansarea canalelor de dialog. În logica expusă de Moscova, orice extindere a confruntării ar majora riscurile de escaladare necontrolată într-o zonă deja fragilă.
Relatările din teren indică faptul că loviturile de sâmbătă, 28 februarie, au fost descrise drept un demers preventiv, menit să neutralizeze amenințări considerate iminente. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, nu ar fi fost rănit în primele atacuri și ar fi fost evacuat într-o locație securizată, potrivit informațiilor vehiculate la momentul respectiv.
Retorica lui Medvedev reia teme recurente pentru oficialii ruși: contestarea intențiilor Washingtonului, denunțarea „acoperirilor” diplomatice și apelul la memoria istorică a Iranului. Din această perspectivă, mesajele publice transmit că Moscova își aliniaza discursul intern cu presiunea externă pentru dezescaladare, în timp ce critică frontal strategia Casei Albe.
Pe fondul acestor poziționări, componenta militară și cea diplomatică evoluează simultan: avertismente, apeluri la calm și declarații tăioase se suprapun cu informații despre ținte lovite și capacități defensive activate. În acest cadru, ecourile afirmațiilor lui Medvedev adaugă greutate liniei oficiale ruse, care insistă pe răbdare strategică și pe ideea că marile crize se tranșează nu doar pe câmpul de luptă, ci și în timp.
uțiile nucleare cu Teheranul au servit drept paravan.
Mesajul dur al lui Dmitri Medvedev
Într-o intervenție publică, Medvedev contestă buna-credință a negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian și le califică drept operațiune de fațadă. El își susține mesajul printr-o comparație a rezilienței istorice dintre Statele Unite și civilizația persană, punând accentul pe ideea de răbdare strategică.
„Pacificatorul și-a arătat încă o dată fața”.
„Toate negocierile cu Iranul sunt o operațiune de acoperire. Nimeni nu s-a îndoit de acest lucru. Nimeni nu a vrut cu adevărat să negocieze nimic”.
Fostul lider de la Kremlin susține că acordurile nucleare au fost tratate superficial și avertizează că miza reală este confruntarea pe termen lung. În aceeași notă, el apreciază că rezistența Iranului ar putea fi mai mare decât a Statelor Unite, apelând la un contrast cronologic pronunțat între cele două entități statale.
Medvedev a punctat această idee printr-o formulare memorabilă, sugerând că testul timpului va clarifica raportul de putere: „Întrebarea este cine are mai multă răbdare să aștepte sfârșitul lipsit de glorie al inamicului său. SUA are doar 249 de ani. Imperiul Persan a fost fondat acum mai bine de 2.500 de ani. Să vedem peste 100 de ani…”