Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat joi că vârsta de pensionare nu trebuie să reprezinte un prag obligatoriu pentru continuarea activității profesionale, subliniind dreptul fiecăruia de a alege dacă dorește să muncească după 65 de ani.
„Vreau să pot opta dacă să muncesc sau nu peste 65 de ani. Și nu numai eu. Toți cetățenii acestei țări nu trebuie să fie obligați să lucreze până în ultima clipă”, a afirmat ministrul într-o declarație acordată Europa FM.
Florin Manole a adus în discuție practici internaționale care ar putea fi adaptate în România, menționând exemplul Germaniei, unde pensionarii pot continua să lucreze fără a plăti taxe pe venituri până la aproximativ 2.000 de euro lunar. „În Germania se pare că există această idee ca până la 2.000 de euro, pensionarii să fie încurajați să lucreze fără a mai plăti taxe pe acele sume. Nu mi se pare o idee rea”, a explicat ministrul.
El a făcut o distincție clară între alegerea personală de a continua activitatea profesională și obligativitatea muncii după atingerea vârstei de pensionare. Ca exemplu, Manole a menționat profesori și medici care, datorită experienței și profesionalismului, activează cu succes și după 65 de ani. „Văd profesori care își doresc să muncească după 65 de ani și sunt absolut respectabili. Există medici excepționali care profesează cu succes și după 65 de ani. Avem nevoie ca oamenii care își doresc să rămână în câmpul muncii să rămână cât de mult, dar nu să fie obligativitate, pentru că există și profesii în această țară care te epuizează până la 65 de ani”, a subliniat ministrul.
Ministrul a evidențiat necesitatea unei abordări diferențiate în funcție de natura muncii. Pentru angajații din construcții sau textile, solicitarea de a munci peste 65 de ani este „pur și simplu inumană”. În schimb, în anumite profesii, cum sunt magistrații, creșterea vârstei de pensionare poate fi justificată datorită specificului activității și experienței necesare. „Nu sunt adeptul creșterii vârstei standard. Pentru cineva din construcții sau textile, pur și simplu nu e uman să ceri ani în plus de muncă. Posibilitatea de a lucra după vârsta standard trebuie să rămână, sunt profesori, medici care își doresc asta, dar dreptul la repaus și la viață de familie e la fel de important. La anumite categorii, cum sunt magistrații, creșterea rămâne necesară”, a explicat el.
Declarațiile ministrului vin într-un context european în care creșterea speranței de viață și presiunea asupra sistemelor de pensii determină multe state să analizeze majorarea vârstei de pensionare. România se află la o răscruce între necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și protejarea dreptului la odihnă și viață personală a angajaților.
Propunerea de a permite muncă opțională după 65 de ani, inspirată din modelele europene, ar putea reprezenta un echilibru între aceste două dimensiuni. În acest scenariu, seniorii activi și doritori de a continua să muncească ar beneficia de venituri suplimentare și de menținerea implicării profesionale, în timp ce cei care optează pentru pensionare își păstrează dreptul la odihnă și viață familială.
Florin Manole a punctat astfel un principiu esențial: libertatea de alegere și respectul pentru diversitatea condițiilor de muncă trebuie să primeze în orice reformă legislativă privind vârsta de pensionare.