Fostul președinte al României, Traian Băsescu, apreciază că riscul unor atacuri iraniene împotriva statelor europene este redus în acest moment și subliniază că baza de la Deveselu nu ar figura între potențialele ținte. Evaluarea sa vine pe fondul tensiunilor crescute după incidentele care au vizat instalații militare din Akrotiri (Cipru) și Incirlik (Turcia), evenimente ce au alimentat temeri privind extinderea conflictului.
Ce spune Traian Băsescu despre riscurile pentru Europa
În opinia lui Băsescu, deși regiunea trece printr-o fază de escaladare, statele europene nu se află în acest punct în vizorul direct al Teheranului. El consideră că posibilele reacții ale Iranului vor rămâne calibrate în așa fel încât să evite un front deschis cu Europa. România, spune acesta, nu se află pe linia unei riposte, iar infrastructura militară asociată aliatului american, inclusiv Deveselu, nu este vizată în mod direct.
Băsescu indică faptul că scenariile de securitate trebuie analizate cu prudență, dar insistă că nu există semnale care să justifice o alarmă generală la nivel european. Mai mult, el sugerează că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze pe menținerea relevanței descurajării și pe coordonarea politică între aliați, nu pe anticiparea unor lovituri pe teritoriul european.
„Statele Unite fac acum o treabă care oricum trebuia făcută – să deposedezi Iranul de capacitatea de a produce arme nucleare. Nu ne-a plăcut modul cum a inițiat activitatea, nu ne place că nu a negociat suficient, că nu am avut mai multe runde de discuții cu Iranul, dar acum suntem în fața unei realități – că SUA s-au angajat să facă o acțiune militară care să ducă la deposedarea Iranului de capacitatea de a produce arme nucleare. Este asta în sprijinul nostru? Da. Deci trebuie să sprijinim acțiunea și vedem pe urmă. Trump e un președinte al Americii în care nu poți să ai încredere, dar acum face un lucru care trebuia făcut,” a declarat Traian Băsescu.
Din această perspectivă, Băsescu îndeamnă la o poziționare lucidă: susținerea obiectivului strategic al SUA și, în paralel, monitorizarea atentă a evoluțiilor pentru a evita escaladări neintenționate. El punctează că dezbaterea trebuie să rămână ancorată în evaluări factuale, nu în scenarii alarmiste.
Mesajul său, deși ferm, este nuanțat de rezerve față de stilul politic de la Washington. Diferențele de abordare dintre aliați, afirmă acesta, nu anulează însă interesul comun pentru limitarea programului nuclear iranian, interes pe care îl vede ca pe o prioritate de securitate.
Declarațiile au fost făcute la B1 TV, într-o analiză axată pe implicațiile regionale și globale ale situației din Orientul Mijlociu și pe felul în care acestea pot reverbera asupra Europei și României.
Intervenția SUA și motivul invocat
Fostul șef al statului leagă dinamica actuală de intervenția militară a Statelor Unite, pe care o vede orientată spre împiedicarea Iranului de a ajunge la capabilități nucleare militare. Chiar dacă admite că ritmul și modul de acțiune american nu corespund întotdeauna așteptărilor europene privind negocierea, el susține că obiectivul declarat al Washingtonului servește intereselor de securitate ale aliaților.