UE ia în calcul un răspuns comun după atacul cu dronă care a vizat baza militară britanică din Akrotiri, pe teritoriul Ciprului, stat membru al Uniunii. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât Ciprul deține președinția semestrială prin rotație a Consiliului UE până la 30 iunie 2026.
Discuții în Uniunea Europeană privind activarea clauzei de apărare
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a indicat că statele membre vor analiza în perioada imediat următoare dacă vor declanșa sau nu „clauza privind apărarea reciprocă” în caz de agresiune. Potrivit acestei clauze, țările membre își acordă asistență una alteia atunci când una este atacată pe teritoriul său.
În același registru, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a reafirmat angajamentul pentru securitatea colectivă a europenilor după incidentul de la Akrotiri, subliniind că Uniunea Europeană rămâne pregătită să își protejeze cetățenii și infrastructurile critice.
„Americanii și-au mutat majoritatea avioanelor în Cipru și vom lansa mai multe rachete asupra Ciprului pentru a-i forța să plece și de acolo”
Declarația aparține generalului de brigadă Ibrahim Jabari, comandant în cadrul Gărzilor Revoluționare Iraniene, care a amenințat în termeni direcți cu noi lovituri asupra Ciprului. Amenințarea ridică miza de securitate în estul Mediteranei și pune presiune pe capitalele europene pentru un răspuns coordonat.
Atacul cu dronă asupra bazei britanice din Akrotiri, situată pe insulă, a readus în prim-plan vulnerabilitățile regionale la mijloace aeriene fără pilot și la rachete. Autoritățile evaluează acum nivelul de risc, precum și posibile măsuri pentru întărirea apărării aeriene și a protecției infrastructurii militare aliate.
Grecia își sporește prezența militară în estul Mediteranei
Grecia a reacționat prompt, trimițând două fregate și avioane F‑16 către Cipru, pentru a consolida securitatea maritimă și aeriană în zonă. Măsura urmărește descurajarea unor noi incidente și asigurarea căi de intervenție rapidă în sprijinul unui stat membru al Uniunii.
Surse militare arată că întărirea dispozitivului naval și aerian are rol de prevenție și de stabilizare a rutelor comerciale și militare din estul Mediteranei. Deplasarea activelor grecești se face în coordonare cu autoritățile din Cipru și ținând cont de evoluțiile operaționale de la Akrotiri.
În plan politic, factorii de decizie din capitalele europene cântăresc impactul unei eventuale activări a clauzei de apărare asupra unității interne a UE, dar și asupra relațiilor cu aliații. În paralel, se discută opțiuni pentru creșterea rezilienței la atacuri cu drone, inclusiv prin întărirea apărării punctuale la bazele militare și prin consolidarea schimbului de informații.
Pe durata mandatului său de președinție până la 30 iunie 2026, Ciprul va trebui să gestioneze, alături de parteneri, un dosar de securitate extrem de complex, care îmbină răspunsul imediat la incident cu proiecte de apărare pe termen mediu. De la nivelul UE se așteaptă, totodată, propuneri tehnice privind protecția infrastructurilor critice și finanțarea capabilităților de apărare antiaeriană.
Evaluările privind atacul de la Akrotiri și consultările dintre statele membre continuă, iar posibilele decizii pot include atât măsuri politice, cât și militare, calibrate la evoluția situației din teren.