Daciana Sârbu afirmă că fiica sa, înregistrată la autorități ca minor neînsoțit, nu a fost lăsată să urce într-un autocar care ducea cetățeni români spre aeroport, pentru un zbor de repatriere din Emiratele Arabe Unite. Potrivit relatării sale, decizia ar fi apărut după discuții între Oana Țoiu și reprezentanții Consulatului României la Dubai, fiind invocată o posibilă „problemă de imagine”.
„vulnerabilitate de imagine”
Relatarea subliniază și contextul regional în schimbare rapidă, care ar fi complicat planificarea întoarcerii. Potrivit mamei, adolescenta se afla deja de câteva zile în zonă și avea o plecare prevăzută inițial pentru duminică, însă dinamica evenimentelor ar fi dat peste cap itinerariul, ceea ce a făcut repatrierea prin zbor organizat de stat cea mai sigură opțiune la acel moment.
Demersurile familiei și reacțiile stârnite
Familia a încercat în mod repetat, potrivit Dacianei Sârbu, să identifice varianta cea mai sigură: contacte cu consulatul, discuții cu agenții de turism și apeluri la apropiați care ar fi putut facilita revenirea în țară. Mesajul transmis de mamă este că toate îndrumările primite de la autorități ar fi fost urmate pas cu pas, inclusiv prezentarea la locul și ora stabilite.
În centrul disputelor se află rolul pe care l-ar fi avut Oana Țoiu în discuțiile cu misiunea consulară. Sârbu susține că, după respectivele convorbiri, ar fi apărut decizia ce a împiedicat accesul fiicei sale la transferul spre aeroport. Ea afirmă că nu a existat o informare clară la fața locului, ceea ce a alimentat frustrarea și neliniștea copilului.
Cazul a ajuns rapid în atenția publicului, alimentând solicitări pentru clarificări oficiale. În lipsa unei comunicări detaliate, rămân neacoperite mai multe întrebări: cine a dat dispoziția finală, care au fost criteriile aplicate pentru îmbarcare și în ce măsură statutul de minor neînsoțit a contat efectiv în decizie.
Pe măsură ce se acumulează reacții, familia spune că rămâne concentrată pe siguranța adolescentei și pe găsirea unei rute de revenire. Următoarele ore și zile vor indica dacă autoritățile vor oferi explicații suplimentare despre modul în care s-au derulat lucrurile în punctul de îmbarcare din Dubai.
Sârbu descrie un episod tensionat, în care, deși adolescenta ar fi figurat pe lista oficială pentru repatriere și s-ar fi prezentat la ora stabilită, accesul i-ar fi fost refuzat chiar înainte de plecare. Situația, spune ea, a vizat în primul rând un copil și n-ar fi trebuit să fie influențată de dispute politice sau de calcule de comunicare publică.
„problemă de imagine”
Cum s-a ajuns la blocarea îmbarcării
În versiunea prezentată de familie, procedurile ar fi început odată cu înregistrarea adolescentei pe o listă de repatriere, urmată de contactarea consulatului și deplasarea la punctul de întâlnire pentru transferul către aeroport. Până în ultimul moment, nimic nu ar fi indicat că apar complicații. Apoi, spune Sârbu, situația s-a schimbat brusc: fiica ei nu ar mai fi fost primită în autocar, fără explicații detaliate oferite la fața locului.
Sârbu povestește că, atunci când a reușit să vorbească la telefon cu fiica, a găsit-o plângând. Acel apel ar fi determinat-o să facă public incidentul. Ea susține că oamenii implicați în decizie au menționat, ca justificare, o posibilă vulnerabilitate de imagine asociată cazului.