Rusia avertizează în legătură cu planul Parisului de a construi o „umbrelă nucleară” la nivel european, proiect la a cărui masă de discuții a fost invitată și România. Demersul, lansat de președintele francez Emmanuel Macron, a intrat în atenția mai multor capitale europene și a provocat o reacție promptă la Moscova.
Potrivit anunțurilor publice, inițiativa a strâns deja sprijin sau interes din partea Germaniei, Regatului Unit, Poloniei, Olandei, Belgiei, Grecia, Suedia și Danemarca. Bucureștiul figurează între statele invitate la dialog, fără o decizie anunțată privind o eventuală aderare la arhitectura propusă de Paris.
Ce a spus Bucureștiul
Oana Țoiu, ministrul român al Afacerilor Externe, a precizat la Varșovia că România se numără printre țările chemate să participe la consultările pe marginea ideii anunțate de liderul de la Élysée. Declarația a fost făcută marți, 3 martie 2026, și confirmă intrarea României în etapa de explorare politică a proiectului.
În esență, demersul privește o posibilă extindere a mecanismelor de descurajare strategică ale Franței către parteneri europeni, în formule care urmează să fie negociate. La acest stadiu, pentru București, miza este de a evalua parametrii, garanțiile și compatibilitatea cu angajamentele deja asumate, în timp ce cooperarea europeană în domeniul securității rămâne o prioritate declarată.
Replica Moscovei
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a reacționat miercuri, 4 martie 2026, subliniind că orice arhitectură de securitate de tipul celei propuse de Franța trebuie să țină cont de percepțiile statelor din vecinătate. Mesajul sugerează atenția Moscovei față de posibile reconfigurări ale formatelor de descurajare pe continent.
„Există un «dar» important: după cum tocmai am văzut, orice inițiativă trebuie să fie acceptabilă pentru țările vecine, care nu ar trebui să se simtă amenințate de potențialii nou-veniți”.
Tonul comunicării urmărește să transmită că sensibilitățile regionale vor cântări în evaluarea viitoarelor pași. În același timp, reacția indică faptul că Moscova își propune să urmărească atent atât dinamica discuțiilor, cât și profilul participanților invitați la dialogul lansat de Paris.
Pe fond, pentru capitalele europene enumerate mai sus, invitația Franței deschide o conversație despre împărțirea responsabilităților strategice, despre mecanisme de decizie și despre compatibilitatea acestor aranjamente cu angajamentele existente. România, ca stat invitat, își calibrează poziția în funcție de evaluări interne și de consultările cu partenerii cu care împarte aceleași obiective de securitate.