Premierul Ungariei, Viktor Orban, împreună cu Guvernul de la Budapesta, a anunțat că intervine în sprijinul Consiliului Național Secuiesc (CNS) în procesul deschis împotriva Comisiei Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Demersul vizează respingerea, de către executivul comunitar, a inițiativei cetățenești europene care urmărește un cadru de sprijin pentru așa-numitele „regiuni naționale”.
Potrivit CNS, intervenția Ungariei a fost salutată public joi, 12 februarie 2026, ca răspuns la pașii legali inițiați după ce, în noiembrie 2025, organizația a sesizat CJUE pentru a cere anularea deciziei Comisiei din septembrie privind inițiativa. Argumentul central al acțiunii: Comisia nu ar fi motivat suficient respingerea, încălcând obligațiile prevăzute de dreptul UE.
Inițiativa cetățenească are ca scop promovarea unui mecanism european prin care regiunile cu identitate culturală distinctă să poată beneficia de instrumente coerente de coeziune și dezvoltare. În accepțiunea CNS, o astfel de abordare ar consolida protecția identității regionale în cadrul normativ al Uniunii.
Ce presupune intervenția guvernului ungar la CJUE
Intervenția unui stat membru într-un proces aflat pe rolul CJUE este o procedură legală prin care respectivul stat depune observații scrise și, eventual, pledoarii orale pentru a susține poziția uneia dintre părți. Această implicare nu transformă intervenientul în parte principală, dar adaugă greutate juridică și politică demersului sprijinit, mai ales când miza privește interpretarea competențelor instituțiilor UE.
În comunicatul transmis, CNS subliniază că intervenția Budapestei survine într-un moment în care organizația contestă temeiurile și motivarea deciziei Comisiei. Totodată, demersul este prezentat ca o ocazie de a lămuri în fața instanței europene limitele marjei de apreciere a executivului comunitar în etapa de evaluare a inițiativelor cetățenești.
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”
Declarația îi aparține lui Balázs Izsák, președintele CNS, care vede în acest pas un semnal de sprijin pentru obiectivele inițiativei și pentru comunitățile interesate de recunoașterea specificului regional în politicile UE.
Ținutul Secuiesc: teritoriu și miza inițiativei
Ținutul Secuiesc (Székelyföld) desemnează un areal din estul Transilvaniei, format din județele Covasna, Harghita și o parte a județului Mureș, locuit majoritar de secui, un subgrup etnic maghiar. Pentru promotorii inițiativei, regiunea ilustrează nevoia unui cadru european care să încurajeze păstrarea identității culturale, dezvoltarea echilibrată și accesul corect la finanțări.
În plan procedural, CNS a notificat în noiembrie 2025 Curtea de la Luxemburg cu privire la cererea de anulare a deciziei Comisiei. În fața CJUE, părțile vor depune observații scrise, urmate, dacă este cazul, de o audiere publică. Intervenția Ungariei presupune transmiterea propriului set de argumente juridice, menite să sprijine poziția CNS cu privire la legalitatea și motivarea actului contestat.
Chestiunea este privită, de asemenea, prin prisma raportului dintre inițiativa cetățenească europeană – un instrument participativ care permite cetățenilor să invite Comisia să propună acte legislative – și rolul executivului UE de a aprecia oportunitatea și temeiurile unui astfel de demers. Din această perspectivă, hotărârea CJUE va fi urmărită atât de organizații civice, cât și de instituțiile europene interesate de conturarea jurisprudenței pe tema inițiativelor cetățenești.
În așteptarea calendarului procedural la Luxemburg, părțile implicate se concentrează pe pregătirea documentației și pe consolidarea argumentelor. Dezbaterile publice din regiune rămân intense, iar discuțiile despre identitate, coeziune și dezvoltare regională continuă să atragă atenția la nivel național și european.