Premierul Ungariei, Viktor Orban, a decis ca Guvernul de la Budapesta să intervină în sprijinul Consiliului Național Secuiesc (CNS) în procesul intentat Comisiei Europene. Demersul vizează respingerea, de către executivul comunitar, a inițiativei cetățenești care urmărește sprijinirea așa-numitelor „regiuni naționale”, între care CNS include și Ținutul Secuiesc.
Potrivit relatărilor publice, joi, 12 februarie 2026, CNS a salutat formal implicarea Guvernului ungar în cauza aflată pe rolul instanțelor europene. Organizația subliniază că intervenția Budapestei întărește demersul juridic început după refuzul Bruxelles-ului.
CNS a reamintit că, în noiembrie 2025, a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a obține anularea deciziei Comisiei din septembrie 2025, prin care a fost respinsă inițiativa legislativă privind sprijinirea „regiunilor naționale”. Conform CNS, hotărârea Comisiei nu ar respecta obligația de motivare prevăzută de dreptul UE.
Ținutul Secuiesc (Székelyföld) este definit de CNS ca o zonă istorică din estul Transilvaniei, care cuprinde județele Covasna, Harghita și părți din Mureș, locuite preponderent de secui, un subgrup etnic maghiar.
Contextul litigiului cu Bruxelles-ul
Disputa pornește de la o inițiativă cetățenească care solicită protejarea și susținerea dezvoltării unor regiuni cu identitate națională distinctă. După examinare, Comisia Europeană a respins demersul în septembrie 2025. Ca reacție, CNS a deschis acțiune la CJUE, iar Guvernul Ungariei a ales acum să se alăture cauzei în calitate de intervenient, susținând tezele CNS în fața judecătorilor europeni.
Intervenția Budapestei are scopul de a oferi greutate juridică suplimentară argumentelor CNS, în special pe chestiuni ce țin de interpretarea competențelor UE și de condițiile în care astfel de inițiative pot fi considerate admisibile. Procesul va continua potrivit pașilor procedurali obișnuiți ai instanței europene, cu schimb de observații scrise și, dacă va fi cazul, dezbateri orale înaintea pronunțării.
Reacții și miza pentru comunitatea maghiară din Transilvania
Președintele CNS, Balázs Izsák, a salutat decizia de la Budapesta, afirmând:
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”.
În viziunea susținătorilor inițiativei, un eventual succes la CJUE ar putea forța Comisia Europeană să reexamineze tema „regiunilor naționale”, deschizând calea unei discuții mai ample despre protecția identităților regionale în politicile europene. De partea cealaltă, respingerea acțiunii ar menține statu-quo-ul instituit prin hotărârea Comisiei din septembrie 2025.
Chestiunea Ținutului Secuiesc rămâne una cu impact sensibil atât în plan local, cât și în relațiile dintre Budapesta și București. Pentru susținătorii demersului CNS, miza se referă la recunoașterea unor particularități istorice și culturale; criticii preferă să vorbească despre o dezbatere care trebuie purtată strict în cadrul constituțional și administrativ existent.
Dincolo de pozițiile politice, cazul continuă să fie analizat în parametri juridici la nivel european. Următoarele etape depind de calendarul procedural al Curții de Justiție a UE și de documentele pe care părțile le vor depune pe parcursul anului 2026.