Viktor Orban și Guvernul de la Budapesta au decis să se implice în litigiul deschis de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene, o cauză care privește inițiativa cetățenească europeană pentru sprijinirea așa-numitelor „regiuni naționale”. Demersul vizează, între altele, statutul Ținutului Secuiesc din România.
Ce contestă CNS la nivel european
Organizația a informat că, în noiembrie 2025, a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a obține anularea deciziei din septembrie prin care Comisia a respins inițiativa referitoare la sprijinirea „regiunilor naționale”. Argumentul prezentat de CNS este că hotărârea executivului european nu ar respecta cerința de motivare prevăzută de dreptul UE.
În centrul discuției publice se află și Ținutul Secuiesc (în maghiară, Székelyföld), un areal din estul Transilvaniei ce include județele Covasna și Harghita, precum și părți din Mureș, locuit majoritar de secui, grup etnic din familia maghiară. În declarațiile CNS, inițiativa urmărește un cadru de sprijin pentru aceste regiuni, cu trimitere la identitate culturală, limbă și dezvoltare locală.
Executivul de la Budapesta își anunță astfel poziția în fața instanței europene, în timp ce CNS încearcă să răstoarne decizia Comisiei pe terenul procedurilor și al justificărilor juridice. Intervenția vine într-un moment în care discuția despre competențele UE și autonomia regională este intensă în mai multe state membre.
Ținutul Secuiesc rămâne un reper esențial în acest demers: pentru susținători, el reprezintă un spațiu cu particularități culturale care merită instrumente dedicate de susținere; pentru contestatari, chestiunea ridică întrebări despre arhitectura administrativă a statelor și limitele competențelor europene. Dincolo de pozițiile politice, miza juridică se va juca în fața Curții de la Luxemburg, pe baza documentelor depuse și a argumentelor formulate de părți.
Pe măsură ce procedurile își urmează cursul, dezbaterea publică din Transilvania și din Ungaria continuă să urmărească atent evoluțiile din dosar, în așteptarea pașilor următori ai instanței europene și ai actorilor implicați.
Potrivit CNS, reacția părții ungare a fost anunțată joi, 12 februarie 2026, când organizația a salutat public pasul făcut de executivul de la Budapesta. Intervenția are loc în contextul în care, anterior, Bruxelles-ul a respins inițiativa, ceea ce a generat o contestare în fața instanței europene.
Intervenția Budapestei și mesajul către comunitatea maghiară
Conform comunicării CNS, Guvernul Ungariei se alătură cauzei în calitate de intervenient, sprijinind demersurile inițiatorilor. Liderii comunității au transmis că implicarea oficială a Budapestei reprezintă un semnal pentru maghiarii din Transilvania.
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”.
Mesajul public subliniază miza simbolică și juridică a dosarului: pe de o parte, vizibilitatea cererilor comunității secuiești; pe de altă parte, testarea limitelor în care o inițiativă cetățenească europeană poate determina acțiunea legislativă la nivelul Uniunii.